Erdogan joacă tare: mai puțin gaz rusesc, mai mult LNG american

08 Oct. 2025, 12:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Oct. 2025, 12:07 // Actual //  Ursu Victor

Turcia ar putea să-și asigure peste jumătate din necesarul de gaze naturale până la sfârșitul anului 2028 prin creșterea producției interne și prin majorarea importurilor de gaz natural lichefiat (LNG) din Statele Unite. Această schimbare ar reduce drastic dependența de Rusia și Iran – ultimele două state care mai furnizează gaze în volume mari unei țări europene.

Presiunea Washingtonului joacă un rol central în această reconfigurare. La întâlnirea de la Casa Albă din 25 septembrie, președintele SUA, Donald Trump, i-a cerut omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, să reducă importurile de energie din Rusia. Diversificarea aprovizionării ar întări securitatea energetică a Turciei și i-ar susține ambițiile de a deveni un hub regional de gaze, exportând LNG și propria producție către Europa, în timp ce ar consuma intern gazul rusesc și iranian, notează Reuters.

Deși Rusia rămâne cel mai mare furnizor al Turciei, cota sa a scăzut de la peste 60% acum două decenii la 37% în prima jumătate a anului 2025. Majoritatea statelor europene au renunțat complet la gazul rusesc după invazia Ucrainei din 2022. Contractele pe termen lung ale Moscovei, care prevăd livrarea a 22 miliarde metri cubi (bcm) anual prin gazoductele Blue Stream și TurkStream, sunt aproape de expirare. În același timp, contractul Iranului (10 bcm) expiră în 2026, iar cele cu Azerbaidjan, totalizând 9,5 bcm, sunt valabile până în 2030 și 2033.

Analistul energetic Sohbet Karbuz subliniază că Turcia ar putea reînnoi o parte din aceste contracte, dar cu volume reduse și condiții mai flexibile pentru a diversifica sursele de aprovizionare.

Compania de stat TPAO accelerează exploatarea zăcămintelor locale, iar terminalele LNG au fost extinse pentru a primi gaze din SUA și Algeria. În urma acestor investiții, producția internă și importurile de LNG contractate ar putea depăși 26 bcm anual până în 2028, față de 15 bcm în prezent. Aceasta ar acoperi mai mult de jumătate din cererea de circa 53 bcm a Turciei, reducând necesarul de gaze prin conducte la 26 bcm – mult sub cele 41 bcm contractate în prezent din Rusia, Iran și Azerbaidjan.

Pentru a susține tranziția, Ankara a semnat contracte LNG cu furnizori americani în valoare de 43 miliarde dolari, inclusiv un acord pe 20 de ani cu Mercuria încheiat în septembrie. Capacitatea totală de import LNG a Turciei a ajuns la 58 bcm anual, suficientă pentru a acoperi întregul consum național.

Chiar dacă teoretic Turcia ar putea renunța complet la gazul rusesc în următorii 2-3 ani, analiștii spun că Ankara nu o va face, deoarece gazul Moscovei rămâne competitiv ca preț și îi permite companiei BOTAS să negocieze mai dur cu alți furnizori.

Între timp, Turcia și-a început deja rolul de exportator regional: BOTAS a semnat contracte pentru a livra gaze către Ungaria și România. Totodată, Turcia menține relații energetice profunde cu Rusia – Rosatom construiește prima centrală nucleară a țării, iar Moscova rămâne principalul furnizor de țiței și motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.