Escapade de weekend în Ucraina: Ce să facă Moldovenii pentru a nu sta în carantină+ idei de destinații pentru călătorii

Escapadele de weekend în Ucraina sunt din ce în ce mai populare în rândul cetățenilor Republicii Moldova. În acest sens, Bani.md, a adunat aici cele mai importante și interesante informații pentru pregătirea călătoriilor de weekend.

Acte necesare pentru a nu sta în carantină

Cetățenii Republicii Moldova pot intra în Ucraina, inclusiv cu scopul tranzitării teritoriului ucrainean, dacă vor prezenta obligatoriu la punctul de trecere a frontierei de stat polița de asigurare medicală. Aceasta trebuie să acopere costurile unui eventual tratament pentru COVID-19 și/sau costurile privind cheltuielile de carantină.

Totodată, cetățenii moldoveni vor trebui să prezinte și rezultatul negativ al testării COVID-19 (prin metoda PCR), efectuat nu mai târziu de 72 ore înainte de trecerea frontierei de stat, sau rezultatul negativ al testului rapid pentru determinarea antigenului coronavirusului SARS-CoV-2 (RAT), efectuat nu mai târziu de 72 ore înainte de trecerea frontierei de stat, sau certificatul ce confirmă primirea unui curs complet de vaccinare contra COVID-19, cu vaccinuri care sunt incluse în lista OMS, eliberat în limba engleză sau cu traducere în limba engleză.

Aceste documente nu sunt necesare pentru copiii cu vârsta până la 12 ani.

În absența poliței de asigurare și/sau a unui document din cele enumerate, trecerea frontierei de stat pentru intrare sau tranzit va fi refuzată.

Nu uitați de verificarea actelor de identitate

Teritoriul Ucrainei poate fi tranzitat de cetățenii Republicii Moldova cu pașaportul străin.

Cele mai frumoase locuri din Ucraina

Piața Rynok din orașul Lvov

Piața Rynok se află în inima orașului Lvov (în zona de vest a Ucrainei, n.r.), iar datorită diversității arhitecturale din zonă, este considerată unul din cele mai frumoase locuri din Ucraina.

Vizitatorii pot admira clădiri construite în stilurile arhitectuale renascentist, baroc, gotic, rococo și chiar modernist, plasate armonios în interiorul pieței. În toate cele patru colțuri ale acesteia se află fântâni, construite încă din secolul al XVII-lea, pe care au fost proiectate câteva sculpturi ale zeilor din mitologia greacă, Diana, Neptun, Adonuis și Amphitrite.

Plaja din orașul Yalta

Plaja din Yalta, de asemenea, se află printre cele mai frumoase locuri din Ucraina, dar și cele mai cunoscute. Ceea ce este deosebit la această plajă este faptul că este lipsită de nisip, acesta fiind înlocuit de pietricele foarte fine. Din acest motiv, majoritatea turiștilor o aseamănă cu plajele din Riviera Franceză.

Această plajă este vizitată pe tot parcursul anului, având o faleză lungă ce atrage turiștii să iasă la plimbare.

Orașul Yalta se află în peninsula Crimeea, unde situația politică e delicată din cauza ocupației ruse.

Parcul Sofievca din orașul Umani

Parcul dendrologic Sofievca este situat în nordul orașului Umani (localizat la sud-vest de Kiev) și este renumit pentru relieful neobișnuit, diversitatea florei și sculpturile antice care îl animă.

Parcul este foarte îngrijit, iar localnicii, dar și turiștii, îl vizitează adesea pentru a scăpa de agitația orașului și pentru a medita în liniște. Acesta este amenajat pe malul lacului Camenca, iar datorită peisajelor, turiștii îl caracterizează ca fiind unul dintre cele mai frumoase locuri din Ucraina.

Orașul Odesa

Odesa este al treilea oraș din Ucraina ca dimensiune, și cel mai fermecător. Aici se pot găsi muzee, parcuri, plaje și priveliști arhitecturale deosebite. Totuși, activitățile din timpul nopții sunt cele care plasează orașul Odesa pe lista cu cele mai frumoase locuri din Ucraina.

Mai ales în timpul verii, turiștii se pot relaxa în zone special amenajate la numai câțiva pași distanță de Marea Neagră, sau se pot distra în diversele cluburi care luminează orașul.

Capitala Kiev

Artele și arhitectura orașului Kiev sunt considerate comori naționale. Catedrala Sfânta Sofia este cunoscută pentru mozaicurile și frescele deosebite, care datează încă din secolul al XI-lea, și este doar unul dintre centrele religioase ale Kievului.

Orașul este împânzit de astfel de clădiri, care formează un spectacol arhitectural pentru vizitatori, și care pune Kievul în topul cu cele mai frumoase locuri din Ucraina.

#Escapada de weekend #destinatii #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.