Producătorii de lapte se înghesuie la subvenții! În patru zile cererile depășesc se apropie de 29 milioane de lei

08 Mart. 2024, 12:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Mart. 2024, 12:36 // Actual //  bani.md

Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a anunțat că a primit 30 de cereri în valoare totală de 28,66 milioane de lei în doar 4 zile de la deschiderea concursului pentru subvențiile pe kilogram de lapte de vacă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a adus această informație la cunoștința publicului, reamintind că termenul limită pentru depunerea cererilor este stabilit pentru 15 aprilie 2024. În cadrul acestui concurs, fermierii au oportunitatea de a primi plăți directe în valoare de 3 lei pe kilogram de lapte livrat în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2023.

Cererile pot fi depuse la oficiile teritoriale ale AIPA până la data limită menționată, iar condițiile, criteriile de eligibilitate și lista documentelor necesare sunt stabilite în Regulamentul privind plățile directe. Fermierii pot accesa documentația necesară și instrucțiunile suplimentare pe site-ul oficial al AIPA, în secțiunea „Plăți directe pentru sectorul zootehnic 2024”.

Această reacție rapidă și puternică din partea fermierilor indică un interes crescut pentru subvențiile oferite și ar putea reflecta nevoia semnificativă de sprijin financiar în sectorul zootehnic. În contextul statisticilor recente privind producția de lapte de vacă din țară, este evident că aceste subvenții sunt esențiale pentru menținerea și creșterea producției în industria laptelui de vacă din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 13:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 13:48 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.