Bulgăroaica de la șefia FMI Kristalina Georgieva urmează să obţină un sprijin important pentru un al doilea mandat

08 Mart. 2024, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Mart. 2024, 11:01 // Actual //  bani.md

Kristalina Georgieva este interesată de un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi urmează să obţină un sprijin suficient pentru asta, au declarat pentru Bloomberg mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Georgieva, o economistă din Bulgaria al cărei mandat de director general al FMI a început în 2019 şi se va încheia în luna septembrie, are nevoie de sprijinul marilor state europene şi al SUA dacă vrea să obţină un nou mandat.

Potrivit surselor citate de Bloomberg, intenţia Kristalinei Georgieva de a încerca să obţină un al doilea mandat în fruntea FMI se bazează pe presupunerea că va beneficia de spriijnul Franţei şi Germaniei, primele două economii europene.

Conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale (BM) şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM este numit un american, iar europenii desemnează persoana de la şefia FMI. Însă în cele din urmă, persoanele care ocupă ambele poziţii sunt decise de consiliile directoare ale celor două instituţii.

La reuniunea miniştrilor de Finanţe din G20, care a avut loc săptămâna trecută în Brazilia, ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a lăudat-o pe Kristalina Georgieva pentru „treaba grozavă” pe care a făcut-o în calitate de director general al FMI, adăugând că ar sprijini-o pentru un al doilea mandat.

La rândul său, un înalt oficial german a semnalat, joi, pentru Bloomberg News, că ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner a declarat că este favorabil ideii ca Georgieva să fie numită pentru un nou mandat în fruntea FMI, dar a adăugat că o confirmare oficială va veni abia peste câteva zile.

În ceea ce o priveşte, Kristalina Georgieva a refuzat să răspundă în ultimele săptămâni atunci când a fost întrebată dacă este interesată de un nou mandat şi a declarat că se concentrează pe actualul mandat.

La o conferinţă de presă care a avut loc joi, purtătoarea de cuvânt a FMI, Julie Kozack, nu a comentat atunci când a fost întrebată dacă Georgieva este interesată de un al doilea mandat, precizând că „asta este o întrebare pentru directorul general”. Kozack a menţionat, însă, că regulile FMI referitoare la desemnarea directorului general, care în mod oficial este ales de către cei 24 de membri din board-ul executiv, spun că obiectivul este acela de a alege o persoană prin consens.

Chiar dacă board-ul FMI alege directorul general printr-un vot, sprijinul Europei şi SUA, care împreună controlează aproape jumătate dintre voturi, ar fi dificil de depăşit pentru orice alt candidat.

Georgieva a plecat de la Banca Mondială pentru a prelua conducerea FMI în 2019, o poziţie pe care a dobândit-o şi pentru că este dintr-o ţară est-europeană, o regiune care este slab reprezentată la vârful instituţiilor importante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.