Estimări financiare sumbre pentru economie: Miliardele de dolari trimise de moldoveni amenință exporturile și leul

De-a lungul timpului, modelul de creștere economică al Moldovei a fost în mare măsură impulsionat și de remitențe, care au alimentat în principal consumul privat. În 2022, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin intermediul băncilor în favoarea persoanelor fizice au înregistrat o scădere de 3,6% față de anul anterior, ceea ce reprezintă aproximativ 13,8% raportat la PIB, potrivit Strategiei Naționale de Dezvoltare Economică a Republicii Moldova până în anul 2030.

În ceea ce vizează contribuția remitențelor în diminuarea soldului negativ al contului curent. Pe de o parte, transferurile vin să finanțeze o parte din importurile de bunuri. Pe de alta, remitențele, prin presiunea asupra cursului valutar, adâncesc și mai mult incapacitatea țării de a-și crește exporturile. Pe lângă faptul că exportatorii se confruntă cu costuri tot mai mari, exprimate în lei, cauzate de inflație și creșterea continuă a salariilor, un curs al valutelor în scădere va avea un efect devastator în 2023-2024 asupra exportatorilor. Reducerea ofertei de valută de către BNM, prin procurare în scopul creșterii activelor de rezervă, prezintă și un risc inflaționist puternic.

Deși datoriile externe cronice nu depășesc în prezent limitele de sustenabilitate, există riscuri considerabile asociate managementului inteligent al acestora pentru a evita crize în viitor

În document se mai spune că deși Republicii Moldova i-a fost oferit un vot de încredere din partea Uniunii Europene în iunie 2022 atunci când a primit statutul de candidat la aderare la UE, țara în continuare rămâne vulnerabilă la presiunea economică și lobbyismul exercitat de Federația Rusă. Astfel, pentru a deveni membră a Uniunii Europene cu drepturi depline, Republica Moldova trebuie să adopte și să implementeze reforme și politici structurale de ordin economic, social și politic, să alinieze legislația sa cu standardele UE. Este necesară, de asemenea, cooperarea continuă cu UE și evaluarea progresului în procesul de reformă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#leu #curs #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.