Estimări financiare sumbre pentru economie: Miliardele de dolari trimise de moldoveni amenință exporturile și leul

De-a lungul timpului, modelul de creștere economică al Moldovei a fost în mare măsură impulsionat și de remitențe, care au alimentat în principal consumul privat. În 2022, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin intermediul băncilor în favoarea persoanelor fizice au înregistrat o scădere de 3,6% față de anul anterior, ceea ce reprezintă aproximativ 13,8% raportat la PIB, potrivit Strategiei Naționale de Dezvoltare Economică a Republicii Moldova până în anul 2030.

În ceea ce vizează contribuția remitențelor în diminuarea soldului negativ al contului curent. Pe de o parte, transferurile vin să finanțeze o parte din importurile de bunuri. Pe de alta, remitențele, prin presiunea asupra cursului valutar, adâncesc și mai mult incapacitatea țării de a-și crește exporturile. Pe lângă faptul că exportatorii se confruntă cu costuri tot mai mari, exprimate în lei, cauzate de inflație și creșterea continuă a salariilor, un curs al valutelor în scădere va avea un efect devastator în 2023-2024 asupra exportatorilor. Reducerea ofertei de valută de către BNM, prin procurare în scopul creșterii activelor de rezervă, prezintă și un risc inflaționist puternic.

Deși datoriile externe cronice nu depășesc în prezent limitele de sustenabilitate, există riscuri considerabile asociate managementului inteligent al acestora pentru a evita crize în viitor

În document se mai spune că deși Republicii Moldova i-a fost oferit un vot de încredere din partea Uniunii Europene în iunie 2022 atunci când a primit statutul de candidat la aderare la UE, țara în continuare rămâne vulnerabilă la presiunea economică și lobbyismul exercitat de Federația Rusă. Astfel, pentru a deveni membră a Uniunii Europene cu drepturi depline, Republica Moldova trebuie să adopte și să implementeze reforme și politici structurale de ordin economic, social și politic, să alinieze legislația sa cu standardele UE. Este necesară, de asemenea, cooperarea continuă cu UE și evaluarea progresului în procesul de reformă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#leu #curs #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.