Euro atinge cel mai scăzut nivel față de dolar de la punerea sa în circulație, în 2002

Moneda europeană a coborât luni sub paritatea cu dolarul, un nivel care nu a mai fost atins din anul în care a fost lansată în circulație, în 2002. Euro a pierdut 0,84% luni după-amiază, până la 0,9951 dolari. Dolarul beneficiază de înăspririle succesive ale politicii monetare a băncii centrale americane, Federal Reserve (Fed), potrivit francetvinfo.fr.

”Consecința principală și cea mai directă este că această scădere a euro în raport cu dolarul alimentează creșterea prețurilor, în special a celor la hidrocarburi. Este mai degrabă o veste proastă, pentru că va alimenta inflația”, a explicat Jean-Paul Pollin, membru al Cercului Economiștilor, în iulie, pentru Franceinfo. De exemplu, prețul petrolului este stabilit în dolari, iar dacă moneda europeană scade în raport cu cea americană, înseamnă că prețul în euro va fi mai mare.

În plus, dolarul puternic face ca importurile să fie mai scumpe, în special în cazul produselor de bază, cum ar fi petrolul, al căror preț este exprimat în dolari, ceea ce se adaugă la o inflație deja devastatoare pentru consumatori și întreprinderi.

Și asta în condițiile în care „Europa se pregătește pentru o nouă închidere a gazoductului Nord Stream 1 la sfârșitul acestei luni”, a declarat pentru AFP Craig Erlam, analist la Oanda.

Gigantul Gazprom a avertizat că livrările de gaze vor fi oprite pentru „întreținere” în perioada 31 august – 2 septembrie, riscând să reaprindă temerile privind o penurie în Europa, unde Rusia este acuzată de șantaj energetic.

#curs #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.