Calea ferată din enclava lui Krasnoselski la fier vechi! Cum le-au pus capac separatiștilor moldovenii cu ucrainenii

Repunerea în funcțiune a segmentului de cale ferată Basarabeasca – Beryzino, regiunea Odesa ar putea crea condiții bune pentru o creștere durabilă a exporturilor Republicii Moldova.

„Tronsonul are o lungime de 23 de km, dintre care doar 1,2 km pe teritoriul țării noastre, dar din punct de vedere al logisticii de transport are importanță strategică în regiunea Mării Negre pentru că asigură conexiunea mai multor porturi din Ucraina și România. Republica Moldova va putea importa/exporta mărfuri prin portul Ismail suplimentar la cel de la Reni, iar Ucraina – exporta în Moldova și în UE, suține ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Reluarea circulației trenurilor marfare pe segmentul Basarabeasca – Beryzino, cu ieșire la mare și ocolind Transnistria, va crește atractivitatea infrastructurii de transport a Moldovei în contextul cererii regionale și globale sporite la grâu, produse petroliere, minerale, îngrășăminte, alte poziții.

„Cu vechea nouă „scurtătură” feroviară operațională de azi, cu segment transnistrean al hotarului moldo-ucrainean închis și cu podul de la Kuchurhan aruncat în aer încă în prima lună de război, infrastructura feroviară și stocul rulant din stânga Nistrului devin un morman de fier vechi cu perspective mai mult decât incerte. Cea de a doua linie de cale ferată care traversează regiunea transnistreană la nord de mulți ani deservește aproape exclusiv uzina metalurgică de la Râbnița și a pierdut relevanța de tranzit”, susține ministrul Infrastructurii.

Până în prezent transportul rutier a fost cel mai frecvent utilizat de exportatorii moldoveni: 73,1% din mărfurile exportate în primul semestru au fost transportate cu transportul auto, 16,6% – pe calea maritimă și 9,6% – cu transportul feroviar.

Linia de cale ferată Basarabeasca-Berezino nu mai este utilizată din anul 1997. Or, refacerea tronsonului cu o lungime de 23 de kilometri a fost realizată de către feroviari într-un timp record – două luni.

După reabilitarea tronsonului de 22 de kilometri de cale ferată prin teritoriul Ucrainei și a unui tronson de 1 kilometru pe teritoriul Moldovei între stațiile Berezino-Basarabeasca va fi lansată legătura feroviară către Belgorod-Dnestrovsc până la portul Ismail și portul Reni.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#line ferată #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.