Euro cade fără vlagă, semn că BCE nu ţine cont de scumpirile record şi sacrifică puterea de cumpărare a europenilor

14 Iul. 2022, 07:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2022, 07:51 // Actual //  bani.md

Euro, moneda simbol a celor 19 economii care alcătuiesc uniunea monetară europeană, este nesi­gur pe picioare şi a căzut pentru scurtă vreme până la paritatea cu dolarul. Este o tendinţă cu semnificaţii şi efecte multiple, iar analiştii sunt convinşi că va continua.

Dacă deprecierii i se adaugă inflaţia nestăvilită din zona euro şi încăpăţânarea Băncii Centrale Europene de a menţine creditul ieftin prin refuzul de a majora dobânzile, poate fi forţată o comparaţie între această strategie şi politicile controversate de stimulare artificială a creşterii economice aplicate de state precum Turcia.

Creditul ieftin încurajează consumul, moneda slabă ajută exportatorii făcându-le mărfurile mai ieftine pe pieţele internaţio­nale, iar inflaţia erodează datoriile. Compara­ţia este forţată deoarece în Turcia inflaţia a scăpat de sub control şi a trecut de 70%, iar dobânda de politică monetară este de 14%.
În zona euro, inflaţia este de aproape 9%, iar dobânzile de referinţă sunt aproape de zero. Însă direcţiile sunt aceleaşi. Încotro merge BCE are importanţă în contextul în care în lume se vorbeşte de un război valutar in­versat, în care cei puternici se grăbesc să ridice dobânzile şi să-şi întărească monedele pentru a stopa inflaţia.

În această cursă, Rezerva Federală americană a luat startul cu mult îna­intea băncii centrale a zonei euro şi de aceea dolarul urcă cu toate avantajele de partea lui. În criza financiară mon­dială, direcţiile au fost inverse, Fed fiind acuzată că depre­ciază dolarul pentru a ajuta exportatorii şi stimula reve­nirea economică.

Atunci, BCE nu doar că a luat startul târziu, dar s-a şi dus în sensul greşit, majorând dobânzile când ar fi trebuit de fapt să le reducă pentru că a subestimat riscul de criză. Acum, euro s-a depreciat abrupt faţă de dolar, iar analiştii spun că moneda europeană va rămâne slabă mai mult timp.

Acest lucru ar trebui să-i îngrijoreze pe consumatorii europeni, scrie Deutsche Welle. Şi pe călătorii europeni în alte state. Însă turişii americani vor fi mulţumiţi: Europa va fi mai ieftină pentru ei, dar doar atât cât o va per­mite inflaţia record. Euro este la cel mai scă­zut nivel din ultimii 20 de ani în raport cu dolarul, fiind tras în jos de criza ener­getică al cărei principal motor este Rusia şi de teama că economiile europene vor intra în recesiune.

Înainte de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei, moneda europeană valora 1,15 dolari. Pa­ri­tatea înseamnă că un euro valo­rează cât un dolar. Pentru partici­pan­ţii la piaţă, care iubesc cifrele rotun­de şi semnificaţiile simbolice, aceasta nu înseamnă mai mult decât un prag psihologic.

Dar este şi un reper care ar putea arăta direcţia pe termen lung a monedelor. De aici încolo, cei care pariau pe tăria euro şi-ar putea schimba direcţia – tauri contra urşi (bulls vs bears). „Mai nou, am început să vedem tot mai mulţi investitori pariind pe deprecierea euro sub pragul de paritate cu dolarul“, explică Viraj Patel, analist la Vanda Research.

Pe măsură ce euro se duce mai mult în jos, tot mai mulţi investitori vor paria pe depreciere. Această slăbiciune a monedei europene re­prezintă o povară suplimentară în creştere pen­tru gospodăriile, firmele şi companiile din zona euro, care se luptă deja cu o inflaţie record.

Importurile vor deveni mai scumpe pe măsură ce euro se depreciază. Importurile sunt în general vândute în dolari. Când importurile sunt reprezentate de materii prime şi produse intermediare, costurile de producţie locale vor creşte. Acest lucru ar putea fi, însă, benefic unor producători europeni cum sunt cei de oţel pentru că scumpirea oţelului străin le-ar face mai atractivă oferta. Aproape jumătate din importurile zonei euro sunt evaluate în dolari, faţă de mai puţin de 40% cât sunt cele în euro. Petrolul şi gazele sunt de obicei plătite în dolari.

Pe de cealaltă parte, în vremuri normale, exporturile s-ar ieftini în dolari, ceea ce ar fi un avantaj pentru economii dependente de livrările externe cum este Germania. Dar acestea sunt vremuri de criză, cu penurii de tot felul, întreruperi pe lanţurile de aprovizionare, război şi încălzire globală. Nici vântul nu mai bate cum ar trebui. În aceste condiţii, strategii cred că avantajele date de o monedă mai slabă sunt umbrite de dezavantaje.

Viraj Patel compară traiectoria euro cu una din vremuri de criză. Prin urmare, crede el, pentru ca moneda europeană să se ducă sub pragul de paritate cu dolarul este nevoie de şi mai multe veşti rele pentru Europa. Acesta probabil că nu se vor lăsa mult timp aşteptate. Analiştii de la Nomura apreciază că euro poate coborî până la 0,95 de dolari pe unitate. Calculele strategului valutar şef de la Deutsche Bank au dat acelaşi rezultat.

Nomura şi UBS văd euro la 0,90 de dolari la iarnă în cel mai rău scenariu, notează Bloomberg. Moneda europeană a scăzut deja cu 12% faţă de cea americană anul acesta. Pentru BCE, deprecierea este o problemă în plus.

O problemă mai mare este protejarea economiilor vulnerabile şi puternic îndatorate, cum sunt Italia, Spania şi Grecia, de o posibilă nouă criză a datoriilor, iar acest lucru va fi dificil de făcut dacă majorează dobânzile pentru a domoli inflaţia şi sprijini euro. Dobânzi mai mari înseamnă şi o probabilitate mai mare ca recesiunea să se instaleze în Europa. Italiei i-a trebuit un deceniu pentru a-şi reveni din marea recesiune provocată de criza financiară globală. Euro nu se depreciază doar faţă de dolar, devenit un active-adăpost pentru vremuri de criză, ci şi faţă de celelalte monede principale ale lumii, cum ar fi francul elveţian, iar acest lucru complică munca BCE, de la care multă lume aşteaptă o creştere a dobânzii săptămâna viitoare. Când BCE va (dacă va) ajunge cu dobânda la 1%, Fed va fi cu mai mulţi paşi în faţă, cu dobânda la 3%, cred cei mai mulţi specialişti.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!