Europa – ”cetatea refugiaților”. Unde preferă moldovenii să ajungă

În al doilea trimestru al anului 2021 au existat aproximativ 103 895 de solicitanți de azil pentru prima dată, care a solicitat protecție internațională în țările UE, cu 115% mai mut în comparație cu 2020 (48 370 de candidați pentru prima dată) și a crescut cu 9% în comparație cu trimestrul unu 2021 (95 265). Cu toate acestea, numărul solicitărilor d azil a fost încă sub nivelurile pre-pandemice observate – în scădere cu 28% comparativ cu 2019, potrivit Eurostat.

În al doilea trimestru al anului 2021, au existat și 13 805 de solicitanți ulteriori (persoane care au solicitat azil după ce a fost luată o decizie cu privire la o cerere anterioară). Aceasta a scăzut cu 51% în comparație cu T1 2021 (28 150 de solicitanți ulteriori).

În al doilea trimestru al anului 2021, sirienii au fost cel mai mare grup de persoane care solicită azil (20 640 de solicitanți pentru prima dată). Au fost urmați de afgani (13 860) și pakistanezi (4 430). Cetățenii celor trei state au înregistrat o creștere în comparație cu T1 2021 (8%, 28% și, respectiv, 16%) și cu T2 2020 (148%, 216% și, respectiv, 183%).

Numărul cererilor depuse de sirieni și afgani în T2 2021 a depășit, de asemenea, nivelurile pre-pandemice observate în T2 2019 (în creștere cu 28% și, respectiv, 38%), în timp ce numărul pakistanezilor a scăzut cu 17%.

Pe lângă cetățenii celor 29 de state solicitanți de azil sunt și cetățenii Republicii Moldova, care sunt la coada clasamentului. Astfel, 1480 de moldoveni au depus cerere de azil pentru prima dată în statele din UE în șase luni ale anului 2021. În cele două trimestre ale anului au existat câte, aproximativ, 700 de cereri noi pentru azil.

În topul statelor unde moldovenii au solicitat azil în trimestrul doi al anului 2021 se găsesc Franța cu 310 cereri cu 40% față de trimestrul anterior, Germania – 240 (+31), Belgia – 135 (+17), Italia – 30 (+4), Spania – 20 (+3).

Totodată, în trimestrul doi al anului 2021 în UE au fost luate 1070 decizii cu privire la azil dintre care 15 decizii au fost pozitive, 10 cereri statut de refugiat, 5 pentru motive umanitare, iar 1055 de cereri au fost respinse.

#azil #top #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea rapidă a centralelor din surse regenerabile a determinat autoritățile să intervină asupra cadrului de siguranță din sectorul energetic. Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o nouă redacție a Normelor de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, care înlocuiește documentul din 2019 și îl aliniază la realitățile actuale ale pieței.

Potrivit ANRE, în perioada 2020–2024 au fost puse în funcțiune 1 865 de centrale fotovoltaice și 59 de centrale eoliene, iar anul 2023 a consemnat un vârf, cu 864 de centrale fotovoltaice admise în exploatare. Această evoluție rapidă a impus completarea normelor cu cerințe specifice pentru exploatarea și mentenanța instalațiilor electrice din surse regenerabile.

„Creșterea exponențială a centralelor din surse regenerabile a făcut necesară actualizarea urgentă a Normelor de securitate, pentru a reduce riscurile și a asigura un nivel adecvat de protecție a personalului electrotehnic”, subliniază ANRE.

Noua redacție ajustează valorile nivelurilor de tensiune în conformitate cu standardul european, introduce cerințe clare pentru personalul care pregătește locul de muncă, un formular standard al dispoziției de lucru, precum și reguli detaliate pentru lucrările efectuate de agenți economici contractați și pentru intervențiile realizate în regim de exploatare curentă.

Autoritatea de reglementare precizează că aceste modificări vor contribui la diminuarea riscului de accidente, la creșterea clarității operaționale și la armonizarea cadrului național cu standardele europene de securitate electrică, consolidând totodată cooperarea dintre operatorii de sistem și prestatorii de servicii.