Europa în fața frigului: Prețurile gazelor și electricității, în pericol să explodeze

Europa ar putea înfrunta cea mai rece iarnă din ultimii ani, potrivit datelor Centrului European de Prognoză Meteo pe Termen Mediu, citate de Bloomberg. Temperaturile prognozate până în martie 2025 sunt preconizate a fi sub media ultimilor doi ani, ceea ce va duce cererea de încălzire la un nivel record de la începutul invaziei rusești în Ucraina.

Această situație crește riscul unor noi majorări ale prețurilor la gaze naturale și electricitate, mai ales că rezervele de gaze ale continentului sunt consumate într-un ritm mai accelerat decât de obicei. Presiunile ar putea deveni și mai mari în cazul unei opriri a livrărilor de gaze prin Ucraina, prevăzută pentru 1 ianuarie 2025, în condițiile în care temperaturile ating valori minime.

Deja vremea rece și lipsa vântului din această lună au dus la o scădere rapidă a volumului de gaze din depozite, amplificând îngrijorările privind rezervele pentru finalul iernii și dificultățile de reumplere a acestora în vara anului viitor.

Un alt factor care ar putea agrava situația este posibilitatea unui eveniment de încălzire stratosferică bruscă (SSW), ce ar destabiliza vortexul polar și ar intensifica valurile de frig, conform meteorologului Andrew Pedrini de la Atmospheric G2.

Totuși, prognozele firmei Maxar Technologies sugerează condiții meteo mai blânde în nordul și centrul Europei, cu episoade mai reci concentrate în sud, inclusiv în Italia și Balcani.

Într-un context energetic deja tensionat, cu prețuri ridicate și vulnerabilitate la vreme extremă, această iarnă se anunță a fi un test dificil pentru Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #preturi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.