Europa în fața frigului: Prețurile gazelor și electricității, în pericol să explodeze

27 Nov. 2024, 09:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Nov. 2024, 09:28 // Actual //  Ursu Victor

Europa ar putea înfrunta cea mai rece iarnă din ultimii ani, potrivit datelor Centrului European de Prognoză Meteo pe Termen Mediu, citate de Bloomberg. Temperaturile prognozate până în martie 2025 sunt preconizate a fi sub media ultimilor doi ani, ceea ce va duce cererea de încălzire la un nivel record de la începutul invaziei rusești în Ucraina.

Această situație crește riscul unor noi majorări ale prețurilor la gaze naturale și electricitate, mai ales că rezervele de gaze ale continentului sunt consumate într-un ritm mai accelerat decât de obicei. Presiunile ar putea deveni și mai mari în cazul unei opriri a livrărilor de gaze prin Ucraina, prevăzută pentru 1 ianuarie 2025, în condițiile în care temperaturile ating valori minime.

Deja vremea rece și lipsa vântului din această lună au dus la o scădere rapidă a volumului de gaze din depozite, amplificând îngrijorările privind rezervele pentru finalul iernii și dificultățile de reumplere a acestora în vara anului viitor.

Un alt factor care ar putea agrava situația este posibilitatea unui eveniment de încălzire stratosferică bruscă (SSW), ce ar destabiliza vortexul polar și ar intensifica valurile de frig, conform meteorologului Andrew Pedrini de la Atmospheric G2.

Totuși, prognozele firmei Maxar Technologies sugerează condiții meteo mai blânde în nordul și centrul Europei, cu episoade mai reci concentrate în sud, inclusiv în Italia și Balcani.

Într-un context energetic deja tensionat, cu prețuri ridicate și vulnerabilitate la vreme extremă, această iarnă se anunță a fi un test dificil pentru Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 07:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 07:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!