Europa, în stare de alertă. Prețul gazelor crește alarmant, Gazprom dă o lovitură usturătoare

Situaţia este dramatică în Europa. Prețurile la gaze naturale cresc pe măsură ce Rusia reduce din nou aprovizionarea. Gazprom a anunțat că va reduce exporturile către Germania, iar ENI a anunțat că compania rusească a redus livrările către Italia. Din cauza acestor manevre contractele futures au crescut cu 46% în această săptămână, iar prețurile cresc semnificativ.

Opțiunile Europei de a-și umple depozitele de gaze naturale pentru a evita o criză energetică la iarnă se îngustează, pe măsură ce fluxurile din Rusia scad, iar transporturile din SUA sunt pe cale să se blocheze, ducând la creșterea prețurilor la gaze.

Compania rusă Gazprom PJSC a declarat miercuri că fluxurile prin conducta Nord Stream către Germania vor scădea și mai mult, la o zi după ce a redus exporturile de pe rută cu 40%. Gigantul energetic deținut de stat a declarat că a oprit un alt motor cu turbină la stația de compresoare Portovaya, care pompează gaz prin conducta submarină, din cauza întârzierilor de întreținere.

Contractele futures de referință cresc la cel mai ridicat nivel dintr-o lună

Preţul gazelor pentru europeni cresc semnificativ pe măsura ce Rusia încearcă să amplifice criza energetică a continentului şi să-i pună pe marii lideri europeni faţă în faţă cu scenariul unei Europe care este forţată se funcţioneze fără gaz rusesc.

Mai mult, în ceea ce privește comercianții de gaze care sunt deja în stare de nervozitate din cauza războiului din Ucraina, Gazprom a redus volumul de gaze trimis în Italia cu 15% față de marți. Compania italiană de gaze și petrol Eni E-5,01% SpA, cel mai mare importator de gaz rusesc al țării, a declarat că Gazprom nu a dat nicio explicație pentru această reducere.

Contractele futures au crescut cu 46% în această săptămână. Reducerea gazului rusesc de gaze este resimţită prin marile companii energetice ale Europei, printre care se numără Engie, Uniper sau OMV, care au raportat livrări tot mai reduse.

Germania consideră că această măsură este „motivată politic”, contrazicând declaraţiile Gazprom conform cărora problema se datorează unor defecţiuni apărute pe Nord Stream 1.

Europa riscă o creștere a prețurilor și potențiale opriri, atunci când temperaturile scăzute stimulează cererea

Europa se confruntă cu posibilitatea tăierii gazului rusesc de la începutul războiului şi implementarea sancţiunilor împotriva Moscovei. Dacă criza gazului rusesc se acutizează, ea ar putea lovi industria chimică şi metalurgia, ceea ce s-ar traduce într-o lovitură grea pentru Europa.

Prețurile de referință ale gazelor europene au crescut cu 24% miercuri, până la 120,33 euro, sau aproximativ 125 dolari, un megawat-oră, în timp ce comercianții au evaluat amenințarea aprovizionării.

Piața a crescut cu 52% în ultima săptămână, împingând prețurile la peste de patru ori nivelul față de cel de acum un an. Contractele futures pe gaze naturale din SUA au adăugat 3,2%, ajungând la 7,42 USD per milion de unități termice britanice, după o scădere de 16% marți, scrie wsj.com.

#gaze #pret #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Guvernul analizează posibilitatea reducerii poverii fiscale pe salarii, însă o eventuală schimbare nu este sigură nici măcar pentru anul 2027, fiind vorba despre un proces de durată care necesită modelări și recalculări ample.

Gavriliță a precizat că ideea de reducere a taxării muncii este deocamdată o „dorință și o preferință”. „Intenționăm să venim cu aceste reduceri din anul 2027”.

„Consider că povara pe salarii este mare. Când taxăm munca, taxăm costurile companiilor și le afectăm competitivitatea. De asta cred că trebuie să ne orientăm ca stat mai mult spre profituri, nu spre costuri”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul este mutarea graduală a poverii fiscale de pe salarii către profit și către o bază fiscală mai largă, astfel încât statul să colecteze „mai echitabil”, fără a penaliza direct munca angajaților.

„Unde se reține din munca oamenilor, acolo ar trebui să colectăm mai puțin. Ca să rezolvăm problema salariilor și a veniturilor cetățenilor. Dar este un lucru de durată. Vom reveni cu detalii pe parcursul anului, după ce vom re-evalua și modela un sistem optim de taxare”.

Ministrul a subliniat că mărirea bazei fiscale este una dintre priorități, adică atragerea mai multor contribuabili și venituri în zona legală, nu creșterea taxelor pe cei care deja plătesc.

„Nu trebuie să colectăm mai mult pe unitate, ci mai agil, dintr-o bază mai largă. Creșterea economică trebuie să aducă mai mulți contribuabili, nu să îi împovăreze pe cei existenți”, a punctat Gavriliță.

În prezent, angajatul achită 12% cota impozitului pe venit și 9% pentru asigurarea medicală,, în timp ce angajatorul achită 18% în fondul asigurărilor sociale.