Europa, în stare de alertă. Prețul gazelor crește alarmant, Gazprom dă o lovitură usturătoare

Situaţia este dramatică în Europa. Prețurile la gaze naturale cresc pe măsură ce Rusia reduce din nou aprovizionarea. Gazprom a anunțat că va reduce exporturile către Germania, iar ENI a anunțat că compania rusească a redus livrările către Italia. Din cauza acestor manevre contractele futures au crescut cu 46% în această săptămână, iar prețurile cresc semnificativ.

Opțiunile Europei de a-și umple depozitele de gaze naturale pentru a evita o criză energetică la iarnă se îngustează, pe măsură ce fluxurile din Rusia scad, iar transporturile din SUA sunt pe cale să se blocheze, ducând la creșterea prețurilor la gaze.

Compania rusă Gazprom PJSC a declarat miercuri că fluxurile prin conducta Nord Stream către Germania vor scădea și mai mult, la o zi după ce a redus exporturile de pe rută cu 40%. Gigantul energetic deținut de stat a declarat că a oprit un alt motor cu turbină la stația de compresoare Portovaya, care pompează gaz prin conducta submarină, din cauza întârzierilor de întreținere.

Contractele futures de referință cresc la cel mai ridicat nivel dintr-o lună

Preţul gazelor pentru europeni cresc semnificativ pe măsura ce Rusia încearcă să amplifice criza energetică a continentului şi să-i pună pe marii lideri europeni faţă în faţă cu scenariul unei Europe care este forţată se funcţioneze fără gaz rusesc.

Mai mult, în ceea ce privește comercianții de gaze care sunt deja în stare de nervozitate din cauza războiului din Ucraina, Gazprom a redus volumul de gaze trimis în Italia cu 15% față de marți. Compania italiană de gaze și petrol Eni E-5,01% SpA, cel mai mare importator de gaz rusesc al țării, a declarat că Gazprom nu a dat nicio explicație pentru această reducere.

Contractele futures au crescut cu 46% în această săptămână. Reducerea gazului rusesc de gaze este resimţită prin marile companii energetice ale Europei, printre care se numără Engie, Uniper sau OMV, care au raportat livrări tot mai reduse.

Germania consideră că această măsură este „motivată politic”, contrazicând declaraţiile Gazprom conform cărora problema se datorează unor defecţiuni apărute pe Nord Stream 1.

Europa riscă o creștere a prețurilor și potențiale opriri, atunci când temperaturile scăzute stimulează cererea

Europa se confruntă cu posibilitatea tăierii gazului rusesc de la începutul războiului şi implementarea sancţiunilor împotriva Moscovei. Dacă criza gazului rusesc se acutizează, ea ar putea lovi industria chimică şi metalurgia, ceea ce s-ar traduce într-o lovitură grea pentru Europa.

Prețurile de referință ale gazelor europene au crescut cu 24% miercuri, până la 120,33 euro, sau aproximativ 125 dolari, un megawat-oră, în timp ce comercianții au evaluat amenințarea aprovizionării.

Piața a crescut cu 52% în ultima săptămână, împingând prețurile la peste de patru ori nivelul față de cel de acum un an. Contractele futures pe gaze naturale din SUA au adăugat 3,2%, ajungând la 7,42 USD per milion de unități termice britanice, după o scădere de 16% marți, scrie wsj.com.

#gaze #pret #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.