Europa îngheață la portofel! Reumplerea depozitelor de gaz costă cu 10 miliarde de euro mai mult

Uniunea Europeană se confruntă cu o notă de plată suplimentară de aproximativ 10 miliarde de euro în această vară, pentru a reface stocurile de gaze naturale epuizate în urma primei ierni cu adevărat reci de la începutul războiului din Ucraina, potrivit unei analize publicate de The Financial Times.

În martie, depozitele de gaze din Europa au fost golite în proporție de două treimi, iar pentru a atinge obiectivul de 90% capacitate de stocare până în noiembrie, blocul comunitar va avea nevoie de investiții de aproximativ 26 de miliarde de euro. Prin comparație, anul trecut, pentru a ajunge la un nivel de 99%, au fost cheltuiți 16 miliarde de euro.

„A fost prima iarnă adevărată de la începutul războiului”, a declarat Anouar Kuhanathan, analist citat de FT, adăugând că producția redusă de energie eoliană a forțat statele europene să apeleze mai mult la gaz.

Deși prețurile actuale la gaze sunt mai mici decât în urmă cu un an — în principal datorită cererii slabe din China — traderii sunt reticenți în a reumple depozitele rapid, așteptând o eventuală scădere suplimentară a prețurilor. Cu toate acestea, o eventuală grăbire a achizițiilor la final de vară ar putea duce la o nouă explozie de prețuri, avertizează experții.

Analiștii Morgan Stanley estimează că, din cauza cererii mari de reumplere, prețurile la gaze ar putea crește cu 10% în timpul verii, față de nivelurile actuale. Pentru a umple depozitele în proporție de 80%, Europa ar trebui să crească importul de GNL (gaz natural lichefiat) cu 45% comparativ cu anul trecut.

În contextul acestor provocări, statele UE au convenit recent asupra unei flexibilizări a obiectivului de stocare, după ce ținta rigidă de 90% impusă anterior a dus la salturi de prețuri pe piața gazelor în lunile de vară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #gaz #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.