Un oligarh cu banii în Cipru și rădăcini la Plahotniuc ține piața uleiului de gât – Slusari 

19 Mai 2025, 13:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Mai 2025, 13:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică dur comportamentul grupului Trans-Oil , controlat de milioanrul Vaja Jhashi, în contextul crizei de pe piața uleiului vegetal din Republica Moldova, acuzând holdingul că a ales deliberat să reducă producția și să își suspende activitatea uzinelor pentru a-și maximiza profiturile, afectând astfel securitatea alimentară a țării și fermierii locali.

„Văd în mai multe mass-media articole, în care cu lacrimi de crocodil compania Trans-Oil, prin experții-mercenari, încearcă să justifice micșorarea drastică a producerii uleiului vegetal și problemele sociale la uzinele lor”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El întreabă retoric cine a împiedicat holdingul, care controlează prin firme afiliate sute de mii de hectare de teren agricol, să-și aprovizioneze fabricile cu materie primă din propria rețea de producție. În anumite raioane, susține Slusari, compania Global Farming International SRL, cu beneficiarul efectiv fiul lui Vaja Jhashi, ar exploata peste jumătate din terenurile agricole.

„Cineva s-a supărat că nu i s-au permis importuri din Ucraina și a decis să pedepsească țara și populația. A exportat floarea-soarelui ca materie primă și a băgat uzinele în șomaj tehnic”, susține Slusari.

Fostul deputat nu a eziatat să amintească de legăturile oligarhice ale lui Vaja Jhashi, pe care îl descrie ca pe un om „fără nicio legătură cu această țară, în afară de banii stoarși de la fermieri prin off-shore-urile din Cipru și Elveția”.

Slusari acuză și guvernul, care „tradițional se face că plouă”, ignorând pericolul asupra securității alimentare și balanței comerciale. El propune o alternativă: industrializarea la scară mică, prin încurajarea fermierilor locali să investească în procesare proprie.

„Mergeți la Ștefan Vodă, unde un agricultor întors din diaspora produce ulei din producția proprie, face îmbuteliere, are panouri solare și gândește la viitorul acestei țări. Asta e direcția. Nu holdinguri și influență politică, ci fermieri onești și întreprinderi locale”.

Slusari critică în final ceea ce el numește „transolizarea agriculturii Moldovei”, în care piața cerealelor și a uleiului de Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și cere guvernului să arate voință politică în sprijinirea agricultorilor mici și mijlocii.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!