Europa își reface stocurile de gaze pentru iarnă. Costurile ar putea fi cu 40 de miliarde de euro mai mari

Europa a început să îşi refacă stocurile de gaze pentru iarnă, dar acestea ar putea costa cu circa 40 de miliarde de euro mai mult ca anul trecut, potrivit unei analize Reuters citată de News.ro.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a pus un semn de întrebare uriaş cu privire la stabilitatea aprovizionării cu gaze pentru economiile şi consumatorii din regiune, preţurile de referinţă fiind cu aproape 300% mai mari decât cu un an în urmă.

Rusia furnizează în mod obişnuit aproximativ 40% din necesarul de gaze al UE, dar acum ripostează împotriva sancţiunilor Europei prin reducerea livrărilor, îngreunând reumplerea depozitelor de către statele membre, operaţiune necesară pentru a se asigura că populaţia îşi va putea încălzi locuinţele în continuare în această iarnă, dacă Moscova va închide robinetele.

“Iarna va fi dificilă fără gazele ruseşti. Cheia este să umplem cât mai mult posibil depozitele în timpul verii”, a declarat Guy Smith, director de comercializare a gazelor naturale şi GNL la compania Vattenfall, pentru Reuters.

Comisia Europeană a declarat că urgenţele de aprovizionare imediată vor avea prioritate faţă de reumplerea stocurilor, obiectivele nefiind aplicabile dacă va fi declarată o urgenţă de aprovizionare cu gaze la nivel european sau regional, ceea ce înseamnă că nivelurile stocurilor vor fi inadecvate.

Posibilitatea unor reduceri semnificative ale livrărilor este în creştere, Bulgaria şi Polonia nemaiprimind deja gaze ruseşti, în timp ce Ucraina a oprit tranzitul gazelor ruseşti printr-un punct de tranzit major, într-un teritoriu deţinut de Rusia.

Unele filiale ale furnizorului de gaze Gazprom Germania, care a fost plasat sub tutela autorităţii germane de reglementare în domeniul energiei la începutul acestui an, nu mai primesc gaze, în timp ce compania rusă Gazprom a declarat că nu va mai putea exporta gaze prin Polonia, prin conducta Yamal-Europa. Gazele păstrate în depozite reprezintă de obicei aproximativ un sfert din combustibilul folosit în Europa în timpul iernii, când cererea este mare.

Până pe 10 mai, stocurile de gaze ale Europei erau pline în proporţie de aproape 38%, în creştere faţă de 26% la 21 martie, au arătat datele de la infrastructura de gaze din Europa. Comisia Europeană a cerut operatorilor de stocare a gazelor să umple depozitele cu cel puţin 80% din capacitate, până la data de 1 noiembrie a acestui an, dar unele state membre dependente de gaze au mers şi mai departe, Germania şi Italia ordonând ca depozitele să fie pline în proporţie de 90% până la 1 noiembrie.

Atingerea acestor ţinte nu va fi ieftină, având în vedere preţurile mari, ceea ce înseamnă că cantitatea de gaz care trebuie achiziţionată va costa de aproximativ 4 ori mai mult decât ar fi fost în aceeaşi perioadă a anului trecut.

#stocuri #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.