Europa își reface stocurile de gaze pentru iarnă. Costurile ar putea fi cu 40 de miliarde de euro mai mari

Europa a început să îşi refacă stocurile de gaze pentru iarnă, dar acestea ar putea costa cu circa 40 de miliarde de euro mai mult ca anul trecut, potrivit unei analize Reuters citată de News.ro.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a pus un semn de întrebare uriaş cu privire la stabilitatea aprovizionării cu gaze pentru economiile şi consumatorii din regiune, preţurile de referinţă fiind cu aproape 300% mai mari decât cu un an în urmă.

Rusia furnizează în mod obişnuit aproximativ 40% din necesarul de gaze al UE, dar acum ripostează împotriva sancţiunilor Europei prin reducerea livrărilor, îngreunând reumplerea depozitelor de către statele membre, operaţiune necesară pentru a se asigura că populaţia îşi va putea încălzi locuinţele în continuare în această iarnă, dacă Moscova va închide robinetele.

„Iarna va fi dificilă fără gazele ruseşti. Cheia este să umplem cât mai mult posibil depozitele în timpul verii”, a declarat Guy Smith, director de comercializare a gazelor naturale şi GNL la compania Vattenfall, pentru Reuters.

Comisia Europeană a declarat că urgenţele de aprovizionare imediată vor avea prioritate faţă de reumplerea stocurilor, obiectivele nefiind aplicabile dacă va fi declarată o urgenţă de aprovizionare cu gaze la nivel european sau regional, ceea ce înseamnă că nivelurile stocurilor vor fi inadecvate.

Posibilitatea unor reduceri semnificative ale livrărilor este în creştere, Bulgaria şi Polonia nemaiprimind deja gaze ruseşti, în timp ce Ucraina a oprit tranzitul gazelor ruseşti printr-un punct de tranzit major, într-un teritoriu deţinut de Rusia.

Unele filiale ale furnizorului de gaze Gazprom Germania, care a fost plasat sub tutela autorităţii germane de reglementare în domeniul energiei la începutul acestui an, nu mai primesc gaze, în timp ce compania rusă Gazprom a declarat că nu va mai putea exporta gaze prin Polonia, prin conducta Yamal-Europa. Gazele păstrate în depozite reprezintă de obicei aproximativ un sfert din combustibilul folosit în Europa în timpul iernii, când cererea este mare.

Până pe 10 mai, stocurile de gaze ale Europei erau pline în proporţie de aproape 38%, în creştere faţă de 26% la 21 martie, au arătat datele de la infrastructura de gaze din Europa. Comisia Europeană a cerut operatorilor de stocare a gazelor să umple depozitele cu cel puţin 80% din capacitate, până la data de 1 noiembrie a acestui an, dar unele state membre dependente de gaze au mers şi mai departe, Germania şi Italia ordonând ca depozitele să fie pline în proporţie de 90% până la 1 noiembrie.

Atingerea acestor ţinte nu va fi ieftină, având în vedere preţurile mari, ceea ce înseamnă că cantitatea de gaz care trebuie achiziţionată va costa de aproximativ 4 ori mai mult decât ar fi fost în aceeaşi perioadă a anului trecut.

#stocuri #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.