Europa își reface stocurile de gaze pentru iarnă. Costurile ar putea fi cu 40 de miliarde de euro mai mari

15 Mai 2022, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Mai 2022, 09:43 // Actual //  bani.md

Europa a început să îşi refacă stocurile de gaze pentru iarnă, dar acestea ar putea costa cu circa 40 de miliarde de euro mai mult ca anul trecut, potrivit unei analize Reuters citată de News.ro.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a pus un semn de întrebare uriaş cu privire la stabilitatea aprovizionării cu gaze pentru economiile şi consumatorii din regiune, preţurile de referinţă fiind cu aproape 300% mai mari decât cu un an în urmă.

Rusia furnizează în mod obişnuit aproximativ 40% din necesarul de gaze al UE, dar acum ripostează împotriva sancţiunilor Europei prin reducerea livrărilor, îngreunând reumplerea depozitelor de către statele membre, operaţiune necesară pentru a se asigura că populaţia îşi va putea încălzi locuinţele în continuare în această iarnă, dacă Moscova va închide robinetele.

„Iarna va fi dificilă fără gazele ruseşti. Cheia este să umplem cât mai mult posibil depozitele în timpul verii”, a declarat Guy Smith, director de comercializare a gazelor naturale şi GNL la compania Vattenfall, pentru Reuters.

Comisia Europeană a declarat că urgenţele de aprovizionare imediată vor avea prioritate faţă de reumplerea stocurilor, obiectivele nefiind aplicabile dacă va fi declarată o urgenţă de aprovizionare cu gaze la nivel european sau regional, ceea ce înseamnă că nivelurile stocurilor vor fi inadecvate.

Posibilitatea unor reduceri semnificative ale livrărilor este în creştere, Bulgaria şi Polonia nemaiprimind deja gaze ruseşti, în timp ce Ucraina a oprit tranzitul gazelor ruseşti printr-un punct de tranzit major, într-un teritoriu deţinut de Rusia.

Unele filiale ale furnizorului de gaze Gazprom Germania, care a fost plasat sub tutela autorităţii germane de reglementare în domeniul energiei la începutul acestui an, nu mai primesc gaze, în timp ce compania rusă Gazprom a declarat că nu va mai putea exporta gaze prin Polonia, prin conducta Yamal-Europa. Gazele păstrate în depozite reprezintă de obicei aproximativ un sfert din combustibilul folosit în Europa în timpul iernii, când cererea este mare.

Până pe 10 mai, stocurile de gaze ale Europei erau pline în proporţie de aproape 38%, în creştere faţă de 26% la 21 martie, au arătat datele de la infrastructura de gaze din Europa. Comisia Europeană a cerut operatorilor de stocare a gazelor să umple depozitele cu cel puţin 80% din capacitate, până la data de 1 noiembrie a acestui an, dar unele state membre dependente de gaze au mers şi mai departe, Germania şi Italia ordonând ca depozitele să fie pline în proporţie de 90% până la 1 noiembrie.

Atingerea acestor ţinte nu va fi ieftină, având în vedere preţurile mari, ceea ce înseamnă că cantitatea de gaz care trebuie achiziţionată va costa de aproximativ 4 ori mai mult decât ar fi fost în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Realitatea Live

07 Apr. 2025, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2025, 17:44 // Actual //  Ursu Victor

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!