Europa jefuită de la Chișinău! Milioane de euro scoși din conturi cu scheme criptate

O amplă operațiune internațională, desfășurată sub numele de „Crypto Wave”, a dus la destructurarea unei grupări infracționale specializate în fraudă informatică și operațiuni financiare ilegale, care ar fi prejudiciat peste 30 de victime – inclusiv companii din România – cu aproximativ 2 milioane de euro, anunță Inspectoratul General al Poliției.

Investigația a fost coordonată de Direcția combaterea criminalității organizate a INI din Republica Moldova, cu sprijinul Eurojust, în colaborare cu DIICOT Galați din România.

În cadrul operațiunii, desfășurate simultan în mai multe locații din Chișinău, au avut loc peste 12 percheziții, efectuate cu sprijinul mascaților de la BPDS „Fulger”. Au fost vizate 6 persoane, iar din domiciliile și automobilele acestora au fost ridicate dispozitive electronice, înscrisuri, cartele SIM și echipamente IT utilizate în activitățile infracționale.

Potrivit anchetatorilor, rețeaua folosea tehnici sofisticate de inginerie socială, phishing și manipulare a platformelor de tranzacții cripto, acționând coordonat în mai multe țări europene pentru a sustrage fonduri din conturile victimelor.

Autoritățile precizează că operațiunea este în desfășurare și că alte persoane implicate sunt vizate în anchete transfrontaliere, urmând a fi audiate și în România. Acțiunea subliniază nivelul crescut de colaborare între instituțiile europene de combatere a criminalității organizate și determinarea de a desființa rețelele de fraudă care operează în spațiul digital.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cripto #politie #infractiune

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.