Europa riscă o iarnă friguroasă pentru că are un control limitat asupra rezervelor de gaze

Europa a muncit din greu pentru a-şi umple depozitele de gaze înainte de venirea iernii însă adevărul dureros este că guvernele naţionale au un control limitat asupra acelor rezerve, transmite Bloomberg.

Doar aproximativ 10% din gazele aflate în facilităţile de depozitare din Italia şi până în Ţările de Jos sunt sub controlul direct al autorităţilor publice via rezervele naţionale strategice, potrivit datelor colectate de Bloomberg. Restul este în mâinile companiilor internaţionale de trading, firmelor de utilităţi şi grupurilor industriale iar companiile sunt libere să vândă gazele celui mai mare ofertant, chiar dacă este vorba de o altă ţară. Asta înseamnă că un val de frig în Germania ar putea declanşa o fugă după gaze în ţările vecine şi ar pune la încercarea solidaritatea Europei.

Reţeaua de gaze a regiunii ar trebui să funcţioneze astfel încât să permită livrările între ţări. Atât timp cât există suficient combustibil în sistem, ar trebui să se echilibreze. Însă sistemul nu a operat într-un scenariu de tipul crizei actuale.

„Aspectele practice ale sistemului nu au fost testate cu adevărat până acum. Foarte multe vor depinde de cât de severă va fi iarna care va veni”, a apreciat Graham Freedman, analist la firma de consultanţă Wood Mackenzie. Potrivit acestuia, dacă va fi foarte frig, stocurile de gaze ar putea scădea sub 10% la finele lunii martie. O astfel de situaţie ar putea declanşa o goană pentru livrări înainte de iarna următoare.

Chiar dacă Europa nu dispune de date transparente cu privire la cine deţine gazul stocat, cea mai mare parte este deţinut de companii de utilităţi, inclusiv firme controlate de stat, care vor fi nevoite să scoată gaze din depozite pentru a aproviziona gospodăriile şi clienţii industriali, susţin sursele din apropierea acestui dosar. O cantitate mai mică de gaze este controlată de companii de trading precum Glencore Plc şi Vitol Group, al căror interes este maximizarea valorii portofoliilor lor. Însă ei sunt jucători relativ minori din cauza costurilor ridicate asociate şi a noilor reglementări care au creat şi mai multe obstacole, susţin sursele care au dorit să îşi păstreze anonimatul.

Îngrijorările cu privire la aprovizionarea cu gaze la iarnă au stimulat eforturile de umplere a depozitelor, care acum sunt aproape de nivelul maxim şi peste media din ultimii cinci ani.

Însă pentru a evita riscurile, guvernele ar putea declanşa starea de urgenţă. Într-un astfel de scenariu, Autoritatea federală pentru reţele din Germania, la fel ca şi alte autorităţi naţionale, ar avea puterea de a ordona dacă gazele rămân în depozite sau sunt scoase. Această limitare ar putea lăsa ţările vecine într-o situaţie de criză.

Germania este dependentă de alte state pentru că depozitele sale acoperă doar 25% din cererea anuală. Polonia este şi ea într-o situaţie precară. A cincea cea mai populată ţară din UE, cu 38 de milioane de locuitori, are capacităţi de stocare de gaze mai mici decât Slovacia, ţară cu o populaţie de 5,5 milioane de locuitori.

Dacă sistemul va funcţiona, preţurile vor creşte acolo unde cererea este mai acută şi pe măsură ce livrările se îndreaptă spre pieţele cu preţurile cele mai mari, preţurile în ţările de unde sunt accesate rezervele de gaze ar urma să crească şi ele ca răspuns, spune Niek van Kouteren, trader la compania olandeză de energie PZEM NV. „Urmează să vedem cât de eficientă este piaţa”, spune Niek van Kouteren.

#rezerve #gaz #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.