Excesul de dolari și euro a „mâncat” 620 milioane de lei din capitalul BNM. Banca centrală cere bani de la Guvern

Banca Națională a Moldovei cere Guvernului să aloce 620,3 milioane de lei pentru majorarea capitalului băncii, care la sfârșitul anului 2023 constituia 3,34%, sub nivelul minim admisibil de 4,00% din totalul obligațiunilor monetare, potrivit informațiilor băncii centrale.

„Este necesar ca Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, în decurs de 60 de zile după primirea raportului auditorului extern asupra situaţiilor financiare ale Băncii Naționale, să transfere Băncii Naționale o contribuție de capital în mărime de 620 372 mii lei (31 decembrie 2022: 396 149 mii lei) sub formă de valori mobiliare de stat la o rată a dobânzii de piață, în volumul necesar pentru majorarea capitalului statutar până la 4,00% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale”, se spune în raportul de audit.

Pe parcursul anului 2023, Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, nu a emis valori mobiliare de stat, în volumul stabilit de 396 149 mii lei necesar pentru majorarea capitalului statutar până la 4,00% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii înregistrate la 31 decembrie 2022. Considerând obiectivul fundamental și atribuțiile de bază ale Băncii, dezvăluite în Nota 1, capitalul statutar în mărime sub 4,00% din total obligațiuni monetare nu afectează principiul continuității activității Băncii, precum și capacitatea de funcţionare a acesteia.

Fostul guvernator BNM, Octavian Armașu declara că s-a ajuns la reducerea capitalului deoarece, „Guvernul a ales să se concentreze prea mult pe finanțarea externă în bugetul anului curent. Acești bani ajungeau la Ministerul de Finanțe, iar apoi, prin intermediul rezervelor, la BNM. În schimb, noi emiteam lei, generând un exces de lichidități în piață. Sterilizarea acestui exces, în condițiile politicii monetare restrictive, a devenit costisitoare și a contribuit la pierderea nivelului de capital”.

În același timp, conform prognozelor efectuate de conducerea Băncii în cadrul managementului riscului de capital, rezultatele financiare pentru anul 2024 se prognozează a fi suficiente pentru înregistrarea unui profit disponibil pentru distribuire care va acoperi necesarul de capital până la atingerea nivelului de 4% din obligațiunile monetare la 31 decembrie 2024. Aceste prognoze se bazează pe o serie de indicatori de bază care derivă veniturile, cheltuielile și obligațiunile monetare ale Băncii. Prezumpțiile, în principal, se axează pe ratele de politică monetară gradual diminuate începând cu anul 2023, nivelul normelor rezervelor obligatorii, rata inflației și nivelul lichidităților sectorului bancar, veniturile din portofoliile de valori mobiliare de stat, nivelul rezervelor valutare (intervențiilor valutare, plăților valutare și intrărilor de rezerve valutare), nivelul rentabilităţii rezervelor valutare şi prognozele etapelor de diminuare a ratelor de referinţă de către autoritățile monetare (USD, EUR) în anul 2024, structura valutară normativă, şi cursul de schimb oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a fost desemnat în funcția de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, potrivit decretului semnat de președintele Maia Sandu.

Conform deciziei, emisarul special își va exercita atribuțiile în baza unui mandat distinct, anexat documentului de numire. Funcția are un caracter special și este axată pe consolidarea capacității statului de a face față riscurilor complexe, în special celor de natură hibridă.

Potrivit mandatului, Dorin Recean are misiunea de a contribui la promovarea eforturilor interinstituționale și multisectoriale orientate spre creșterea rezilienței Republicii Moldova și prevenirea amenințărilor la adresa securității naționale. Accentul este pus pe cooperare, coordonare și integrarea politicilor publice în domeniul securității și dezvoltării.

În exercitarea atribuțiilor sale, emisarul special va coopera cu autoritățile administrației publice centrale, instituțiile din sectorul de securitate, reprezentanții societății civile, precum și cu organizații internaționale relevante, pentru a asigura un cadru coerent și eficient de acțiune în domeniul rezilienței.

De asemenea, Dorin Recean va avea rolul de a promova imaginea Republicii Moldova pe platformele și în cadrul inițiativelor internaționale dedicate consolidării rezilienței și securității, acționând în coordonare cu autoritățile competente ale statului.

Mandatul mai prevede și promovarea schimbului de bune practici, atragerea de expertiză, asistență tehnică, finanțări și proiecte strategice naționale și internaționale, menite să consolideze capacitatea de reziliență a Republicii Moldova.