Precizare publică și retragere privind comunicatul S.R.L. „Invensis Soft” referitor la S.A. „Alimentarmaș”

IPN.md, împreună cu redacțiile care au preluat materialul în cadrul aceluiași grup editorial, aduce următoarele precizări cu privire la comunicatul publicat la 07.07.2026 sub titlul „Invensis Soft denunță nereguli în dosarul de insolvabilitate al S.A. «Alimentarmaș»”, precum și cu privire la preluările sale ulterioare. În urma examinării sesizărilor, a pozițiilor și a documentelor prezentate de persoanele vizate, precizăm că materialul, în forma în care a fost publicat și republicat, nu poate fi tratat drept o prezentare completă, verificată independent și echilibrată a situației de fapt. Prezenta precizare este formulată în considerarea art. 7, art. 15–16 și art. 26–28 din Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

1. Natura și sursa materialului. Materialul publicat la 07.07.2026 a reprodus un comunicat furnizat de S.R.L. „Invensis Soft”, difuzat în cadrul serviciului contra cost de publicare a comunicatelor, distinct de activitatea editorială proprie. Materialul nu a constituit o investigație jurnalistică independentă, o constatare editorială proprie a IPN.md, Realitatea.md, Bani.md ori a celorlalte redacții care l-au preluat, și nici concluzia unei autorități publice. S.R.L. „Invensis Soft” este creditor și parte cu interes patrimonial direct în procedura de insolvabilitate la care se referea comunicatul, iar redacțiile nu își asumă afirmațiile, acuzațiile și calificările formulate de autor.

2. Lipsa verificării contradictorii. Anterior publicării, afirmațiile și acuzațiile din comunicat nu au fost confruntate în mod independent cu poziția și documentele persoanelor nominalizate. ROSE A.C. S.R.L., Puiu Albert, Cătălina Castraveț, Valeriu Diaconu, Alvian Istrate și celelalte persoane vizate nu au beneficiat, înainte de difuzare, de posibilitatea efectivă de a-și prezenta poziția. În aceste condiții, conținutul comunicatului nu poate fi tratat drept o prezentare completă, verificată și echilibrată a situației de fapt.

3. Lipsa unor constatări oficiale. Materialul din 07.07.2026 nu indică niciun act oficial definitiv al unei instanțe de judecată sau al unei autorități competente prin care să se fi constatat că ROSE A.C. S.R.L. ori persoanele nominalizate ar fi participat la o „grupare”, la un „atac raider”, la o „schemă”, la „tranzacții simulate”, la „pseudo-finanțare” ori la un mecanism de eludare a măsurilor restrictive, sau că ar fi acționat la indicația, sub controlul ori în beneficiul lui Veaceslav Platon. Calificările de tipul „fațadă”, „persoană interpusă”, „vehicul de intervenție extern”, „stratificare” ori „mecanism coerent și structurat” reprezintă aprecieri ale autorului comunicatului, nu constatări ale unei instanțe sau autorități publice. Prezumția de nevinovăție rămâne pe deplin aplicabilă tuturor persoanelor și entităților vizate.

4. Măsurile administrative temporare invocate au fost revocate. Măsurile administrative cu caracter temporar invocate în material — inclusiv sistările dispuse de Serviciul Fiscal de Stat — nu constituie constatări de fraudă, de proveniență ilicită a fondurilor ori de eludare a sancțiunilor. Oferta formulată de ROSE A.C. S.R.L. în procedura de insolvabilitate reprezintă un demers juridic supus examinării și controlului instanței, iar existența unor contracte, plăți bancare, cereri procesuale sau verificări temporare nu constituie, prin ea însăși, dovada unei scheme ori a caracterului fictiv al tranzacțiilor. În mod concret, sistarea relevantă instituită în cadrul verificărilor SFS a fost revocată integral prin Decizia SFS nr. 243 din 16.04.2026 — rezultat final care trebuia prezentat împreună cu măsura temporară inițială. Prezentarea unei măsuri preventive temporare drept confirmare a unui risc „real și iminent”, fără rezultatul final al verificării, induce publicul în eroare.

5. Retragerea materialului și efectele asupra referirilor viitoare. Având în vedere caracterul contestat și neconfirmat oficial al acuzațiilor, materialul din 07.07.2026 și preluările sale aflate sub controlul editorial al platformelor vizate sunt retrase și eliminate, inclusiv din paginile web, postările de pe rețelele sociale, titlurile, imaginile și descrierile asociate. Adresa electronică a materialului inițial va afișa prezenta precizare ori va redirecționa permanent către aceasta, astfel încât publicul care accesează vechiul link să fie informat despre retragerea și clarificarea materialului. Materialul retras nu trebuie invocat, citat sau reprodus ulterior drept sursă care confirmă existența faptelor ori a acuzațiilor descrise în acesta; orice referire viitoare trebuie să menționeze în mod clar că materialul a fost un comunicat al unei părți interesate, că a fost contestat și retras și că nu reprezintă o constatare jurnalistică independentă sau o constatare oficială a unei autorități competente. Prezenta precizare se publică în condiții de vizibilitate comparabile materialului inițial, rămâne public accesibilă permanent, iar redacțiile rămân disponibile să insereze un link către poziția documentată a persoanelor vizate; persoanele care regăsesc materialul retras în cache-uri, agregatoare sau republicări pot solicita actualizarea ori eliminarea acestuia.

Prezenta precizare urmărește restabilirea contextului informațional și delimitarea clară dintre afirmațiile unei părți private interesate, constatările oficiale ale autorităților și activitatea editorială proprie a redacțiilor.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.