Expert economic: Leul moldovenesc a finalizat anul cu 3,1% mai puternic decât la început

„În ultima săptămâna a lui 2021 leul moldovenesc este cu 3,1% mai puternic față de principalele 10 valute ale principalelor parteneri comerciali ai Moldovei, care formează coșul valutar IVM-10”. Aceasta afirmă expertul economic, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, anul acesta, adică 2021, leul a avut un comportament stabil și variația maximă a fost de doar 6,4%, de la cel mai scăzut nivel înregistrat în aprilie-mai (-2,4%), până la cel mai ridicat nivel înregistrat la început de decembrie (+4,0%). Prima jumătate de an s-a caracterizat cu o fluctuație minoră cu o ușoară înclinație spre depreciere. În a doua jumătate a anului leul moldovenesc s-a apreciat ușor, iar în prezent înregistrează o ușoară tendință de depreciere. Toate aceste fluctuații au avut loc în contextul unui curs valutar stabil.

„Cel mai mult leul moldovenesc în 2021 s-a apreciat față de lira turcească (+37,9%), cea ce este determinat de criza cu care se confruntă lira turcă în această perioadă. Față de restul valutelor, leul moldovenesc în 2021 a echilibrat evoluțiile din 2020. Leul moldovenesc s-a apreciat față de Euro (+4,8%), iar față de USD s-a depreciat (-3,3%). Această evoluție în cea mai mare parte este determinată de factorii externi și de deprecierea Euro față de USD pe piețele internaționale. Deprecierea leului față de hrivna ucraineană (-7,4%), rubla belarusă (-5,6%) și rubla rusească (-3,9%) de fapt este o ușoară recuperare a acestor valute după o depreciere puternică din 2020.”

Comparând anul 2020 și 2021, expertul menționează că, în 2020, valutele au avut un comportament diferit, cele din țările dezvoltate, Zona Euro și UE s-au apreciat puternic față de USD, iar valutele regionale din țările în curs de dezvoltare s-au depreciat puternic față de USD. Leul moldovenesc a echilibrat între aceste două procese absolut diferite.

În 2021, am înregistrat o tendință inversă, Euro și valutele din UE s-au depreciat față de USD, iar valutele țărilor în curs de dezvoltare, din contra s-au întărit față de USD, recuperând o parte din căderea din 2020.

Leul moldovenesc a început anul cu 17,2 Lei/USD și la finalizat cu 17,51 Lei/USD o depreciere de 31 bani. Față de Euro leul a început anul cu 21,12 Lei/EURO, iar la final e an avem curul 20,33 Lei/EURO, a apreciere de 79 bani. Deci față de coșul valutar EURO&USD leul în prezent este cu 2,7% mai puternic decât la început de an. Menținerea unui leu stabil/puternic, permite diminuarea efectelor inflaționiste, care în acest an a lovit foarte puternic întreg mapamond și evident Moldova.

#leu moldovenesc #valute #expert economic #Veaceslav Ioniță

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.