Expert: În 2020 a fost înregistrată cea mai mare scădere a numărului de turiști străini care au vizitat R. Moldova

21 Iun. 2021, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Iun. 2021, 11:01 // Actual //  MD Bani

Potrivit expertului Veaceslav Ioniță, în 2020 a fost înregistrată cea mai mare scădere a numărului de turiști străini care au vizitat Republica Moldova. Cu aproape 13 mii mai puțini decât în 2019. De asemenea, el a mai menționat că după destrămarea URSS-ului, numărul turiștilor străini a scăzut până la 26 de mii și că în toți acești 30 de ani, Republica Moldova a avut anual în jur de 20 de mii de turiști străini, care au venit în mod organizat.

Însă, spune analistul, la acești 20 de mii se mai adaugă alții circa 130 de mii, care nu vin organizat, dar își planifică vacanță de sine stătător. Aceștia se cazează la hoteluri, mănâncă în restaurante. Se comportă ca turiștii, doar că nu vin în mod organizat.

„La noi, după ce s-a destrămat URSS, turismul organizat practic a murit. Ulterior, tot ce a fost – a fost turismul neorganizat, oamenii pur și simplu veneau în Republica Moldova în vizită”, a spus Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță a spus că în prezent, agențiile de turism din întreaga lume se confruntă cu o provocare mare. Datorită tehnologiilor moderne, există foarte multe soluții prin intermediul cărora cetățenii multor state nu mai apelează la agenții pentru a-și organiza vacanța, dar merg în așa numitul turism neorganizat.

„Există o tendință în întreaga lume și agențiile de turism încearcă să răspundă acestor provocări. Dacă în multe țări acest proces a început, la noi de vreo 30 de ani este într-o formă moartă. De 30 de ani, cam 85% dintre turiștii care vin în Moldova vin neorganizat și undeva 15% organizat”, a spus economistul.

Expertul a vorbit și despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra turismului. Potrivit lui,  în 2020, pandemia de COVID-19 a lăsat cea mai mare amprentă asupra turismului receptor din Republica Moldova, de după prăbușirea URSS-ului. Atunci prăbușirea a fost de la 300 de mii la 20 de mii, iar timp de 25 de ani s-a oscilat între 15-25 de mii de turiști. Din țările de unde veneau anual câte două – trei mii de turiști, în anul pandemic 2020 acest număr a fost semnificativ de mic, cu excepția României. În 2020 a fost mai mare cu 1,6 mii numărul turiștilor români care au vizitat Republica Moldova.

„Cred că și românii neavând o altă posibilitate de a merge în alte părți din cauza pandemiei, fiind ceva mai ușor de a ajunge în Republica Moldova, au decis să viziteze Republica Moldova. Dacă nu era România, în Republica Moldova pur și simplu nu venea nimeni. 2 din 3 turiști care au venit erau din România”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de Veaceslav Ioniță, în ultimii ani, cei mai mulți turiști au venit în mod organizat din România – 3100 de persoane, urmată de Federația Rusă cu 1600 de persoane. Pe locul trei se află Ucraine cu 1300 de persoane. Turiștii mai vin și din Germania – 1000 de persoane, Polonia – 700 de persoane, dar și alte țări.

„Cinci țări din regiune ne asigură nouă peste 50% din numărul total de turiști care vin să viziteze Republica Moldova. Ucraina, pe vremea când Republica Moldova avea până la 300 de mii de turiști, asigura circa anual 120-130 de mii de turiști. În ultimii ani numărul turiștilor care vin în Moldova din Ucraina ajunge cel mult 1500 de persoane”, susține analistul.

Veaceslav Ioniță a mai menționat începând cu 2010-2011 avem o intensificare sau o creștere a atenției turiștilor din România care vizitează Republica Moldova, în 2020 au fost circa 5100 de turiști.

„Pandemia, unicul lucru pozitiv pe care l-a făcut în ramura turistică, a fost că România a decis să descopere Republica Moldova și a asigurat 70% din toți turiștii străini”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

De asemenea, în anul 2020 a scăzut și numărul moldovenilor care au plecat peste hotare. Potrivit lui, numărul moldovenilor care au plecat peste hotare a scăzut cu mult mai mult decât numărul străinilor care au venit în Republica Moldova. Dacă în 2019 am avut 310 mii de turiști moldoveni plecați la odihnă peste hotare, în 2020 acest număr a fost de doar 75 de mii.

Făcând un clasament al primelor zece țări unde cel mai mult a scăzut în 2020 numărul turiștilor moldoveni: analistul a spus că este vorba de Bulgaria – unde a scăzut de la 86 de mii la 4 mii, Turcia – de la 98 de mii la 43 de mii, România – de la 42 de mii la 6 mii, Grecia – de la 20 mii la 600, Egipt – de la 24500 la 13300, Ucraina – de la 13300 la 3 mii, Ungaria – de la 3300 la 400 de persoane, Italia – de la 3200 la 500, Spania – de la 2500 la 200 și Muntenegru – de la 2400 la 0.

Veaceslav Ioniță mai spune că unica formă de turism prin care noi putem să atragem pe cineva ca să viziteze Republica Moldova sunt pensiunile. Mulți cred că cei mai mulți care vin la noi să se odihnească în pensiuni sunt străinii. Însă, 90% sunt cetățenii Republicii Moldova. În 2019 am avut 66 de mii de turiști care s-au odihnit la pensiuni, dintre care 46 de mii au fost moldoveni. „În anul pandemic pensiunile din Republica Moldova au supraviețuit datorită faptului că cetățenii noștri s-au odihnit acasă, nu au avut altă soluție de odihnă. În mod normal, o pensiune poate supraviețui dacă capacitatea sa este utilizată cel puțin 40% într-un an. În Republica Moldova noi avem doar 3 luni pe an, iulie, august septembrie, când pensiunile sunt utilizate la această capacitate. Din această cauză și costurile mari, profitul mic și descurajarea celor antrenați în acest proces, deoarece așteaptă turiștii dar ei nu mai vin”, a conchis Veaceslav Ioniță.

15 Oct. 2026, 13:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 13:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agricultorii nu vor beneficia de mecanismul propus pentru restituirea accizei la motorină, în timp ce Guvernul insistă asupra majorării acestei taxe cu peste 20%. Executivul a respins un amendament care prevedea rambursarea accizei pentru motorina utilizată de producătorii agricoli și argumetează că sprijinul pentru fermieri trebuie acordat prin alte instrumente financiare.

Amendamentul propunea completarea Codul fiscal cu prevederi ce vizau restituirea accizei aferente motorinei pentru producătorii agricoli. Guvernul nu a susținut însă inițiativa și a precizat că urmează să intervină cu măsuri de sprijin pentru sectorul agricol, în contextul crizei energetice, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Respingerea propunerii vine în paralel cu promovarea unui calendar de majorare a accizelor la motorină. Potrivit documentului, pentru anul 2027 este prevăzută o creștere a nivelului accizei de peste 20%, justificată de necesitatea apropierii de nivelurile minime de impozitare aplicabile în Uniunea Europeană.

Mai mult, Guvernul arată că majorarea cumulativă a accizei la motorină ar urma să ajungă la aproximativ 73% până în 2029, comparativ cu nivelul din 2026.

Executivul susține că ritmul accelerat de majorare este necesar pentru armonizarea fiscală europeană, dar și pentru realizarea obiectivelor de mediu. În același timp, a respins propunerea de egalare a ritmului de creștere a accizelor la motorină și benzină, considerând că motorina necesită o ajustare mai rapidă.

Autoritățile recunosc că majorarea accizelor poate pune presiune asupra agriculturii și transporturilor, două sectoare în care motorina reprezintă o componentă importantă a costurilor de producție și operare.

Totuși, Guvernul argumentează că menținerea unor accize reduse pentru sectoarele care consumă cantități mari de combustibil ar limita apropierea fiscalității naționale de standardele europene. În schimb, autoritățile propun utilizarea unor scheme de sprijin bugetar și a unor măsuri țintite.

Documentul precizează că majorarea accizei cu aproximativ 73% nu înseamnă automat o scumpire identică a motorinei la pompă. Prețul final depinde inclusiv de cotațiile internaționale ale petrolului, cursul valutar și politica comercială a companiilor petroliere.

Pentru agricultori, însă, creșterea componentei fiscale a prețului motorinei poate însemna cheltuieli suplimentare la lucrările agricole, transportul recoltei și alte operațiuni care necesită utilizarea utilajelor și mijloacelor de transport alimentate cu motorină.

Avizul Guvernului nu precizează valoarea compensațiilor care ar putea fi acordate prin AIPA și nici calendarul concret al acestor măsuri.