Explozia cererii de gaze din Republica Moldova prin România a scumpit metanul cu 10% la bursa de peste Prut

Cererea de gaze venită de la 1 iulie din Republica Moldova și cea pentru înmagazinare în Ucraina au condus la o scumpire cu 9% a gazelor pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) de la București de la începutul acestei luni. Evoluția prețurilor pentru ziua următoare (PZU) din România este total opusă celei de pe piețele europene, unde prețurile spot au scăzut.

Dacă prețul mediu al unui MWh de gaz pe 30 iunie se situa la 156 lei/MWh (31,5 euro/MWh), cel al unui MWh cu furnizare în ziua de marți, 11 iulie, a ajuns la 170 lei/MWh (34,3 euro/MWh).

Pe cealaltă piață spot, intraday, prețul mediu al unui MWh a urcat luni și la 174 lei/MWh.

Comparativ, pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă, CEGH, în aceeași perioadă, prețul spot al unui MWh a coborât de la 37,5 euro la 32 euro.

Tranzitul gazelor prin România a explodat de la începutul lunii, dublându-se atât importurile din Bulgaria, cât și exporturile către Ucraina sau Republica Moldova. În plus, dat fiind surplusul de gaze de pe piața autohtonă, România a exportat net aproximativ 10% din producția internă.

Consumul redus, de aproximativ 105 GWh/zi, și înmagazinările, de 115 GWh/zi, nu se ridică la valoarea producției curente, de peste 230 GWh/zi, ceea ce face ca o parte din gazul produs de România să ia calea exporturilor.

În plus, importurile prin punctul de interconectare Negru Vodă, cu Bulgaria, au explodat practic de la începutul lunii, de la puțin peste 50 GWh/zi la peste 124 GWh/zi.

Și exporturile către Republica Moldova au explodat, de la o medie de 5 GWh la 2 zile la peste 17 GWh/zi.

Exporturile către Ucraina sunt efectuate foarte probabil de traderi europeni, care vor să profite atât de nivelul scăzut de umplere a depozitelor, cât și de tarifele reduse de înmagazinare oferite de ucraineni.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Prețurile spot la hubul gazier TTF, astăzi, erau de 322 de euro pentru mia de metri cubi. Ministrul Energiei, Victor Parlicov declara că Republica Moldova prin intermediul Energocom va procura gaze în perioada de vara, când prețul este unul mic, pentru a le înmagazina în România și Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie