Italia, strânsă în menghină de caniculă. În multe zone a fost emis cod roșu

Opt oraşe mari se află miercuri sub cod roşu de caniculă în Italia, ţară care se confruntă cu al doilea val de căldură din această vară, transmite ANSA.

Plasarea unui oraş sub cod roşu de caniculă de către Ministerul Sănătăţii presupune o căldură atât de intensă încât reprezintă o ameninţare pentru întreaga populaţie, nu doar pentru vârstnici, persoane vulnerabile şi copii mici.

Opt oraşe din Italia s-au aflat sub cod roşu de caniculă şi marţi, însă dintre acestea Bolzano şi Torino au fost înlocuite miercuri de Bologna şi Viterbo. Celelalte şase sunt Florenţa, Frosinone, Latina, Perugia, Rieti şi Roma.

Numărul oraşelor vizate de codul roşu de caniculă va urca joi la zece, celor şase de miercuri alăturându-li-se Campobasso şi Pescara.

Valul actual de căldură este prognozat să dureze toată săptămâna, fiind aşteptate temperaturi de peste 40 de grade Celsius.

Canicula face ravagii în tot mai multe țări

Peste 18.000 de persoane au murit în Italia din cauza căldurii intense care a afectat ţara vara trecută, conform unui studiu realizat de oameni de ştiinţă de la Institutul francez de sănătate şi cercetare medicală (Inserm) şi de la Institutul pentru sănătate globală din Barcelona (ISGlobal) şi publicat luni în jurnalul ştiinţific Nature Medicine. Potrivit studiului, Italia a înregistrat cel mai mare număr de decese provocate de căldură cu care s-a confruntat Europa în vara lui 2022, cu 18.100 de morţi dintr-un total de 61.672 pentru întregul continent.

Conform oamenilor de ştiinţă, criza climatică cauzată de emisiile umane de gaze cu efect de seră face ca evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi valuri de caniculă, secetă, furtuni supraîncărcate şi inundaţii, să fie mai frecvente şi mai intense, conform Agerpres.

În România, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice perioadei, în această săptămână, pe întreg teritoriul țării. Totuși va exista o creștere termică mai accentuată în regiunile sudice și sud-vestice. Regimul pluviometric va fi local excedentar în nord-vest. În restul țării va fi în general deficitar, mai ales în regiunile sudice, sud-vestice și nord-estice, dar și la munte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#temperaturi #căldură #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani