BNM nu a intervenit pe piață! Oferta de valută a populației a ținut piept cererii companiilor

Piața valutară din Republica Moldova s-a temprat în luna mai 2026, după ce cererea de valută din partea agenților economici a scăzut mai rapid decât oferta provenită de la populație. Drept urmare, gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 91,1%, față de 80,5% în aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Datele arată că oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu 13,9 milioane de euro (-5%), până la 264,7 milioane de euro. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a înregistrat o scădere mult mai pronunțată, de 55,3 milioane de euro (-16%), coborând la 290,6 milioane de euro.

Astfel, diferența dintre cererea companiilor și oferta populației s-a redus considerabil, ceea ce a contribuit la echilibrarea pieței valutare.

Pe parcursul lunii mai, Banca Națională nu a intervenit pe piața valutară locală, semn că raportul dintre cerere și ofertă nu a generat presiuni care să necesite intervenția regulatorului.

În primele cinci luni ale anului, oferta netă de valută de la persoanele fizice a totalizat 1,29 miliarde de euro, în creștere cu 9,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cererea netă de valută din partea agenților economici a ajuns la 1,44 miliarde de euro, cu 6,8% peste nivelul înregistrat în ianuarie-mai 2025.

Ca rezultat, gradul de acoperire a urcat la 89,3% în primele cinci luni ale anului, față de 87% în perioada similară din 2025.

Datele BNM mai arată că leul moldovenesc s-a apreciat ușor față de moneda europeană. Cursul mediu a evoluat de la 20,2124 lei pentru un euro în aprilie la 20,1620 lei pentru un euro în mai.

Euro a continuat să domine structura ofertei de valută provenită de la populație, cu o pondere de 67,7%, confirmând rolul principal al monedei unice europene în transferurile și economiile cetățenilor.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.