Exporturile cu cereale din Ucraina sunt blocate la granița cu Polonia și în porturile de la Marea Neagră

În vestul Ucrainei, 1.100 de vagoane de tren încărcate cu cereale sunt blocate în apropierea punctului de trecere a frontierei feroviare cu Polonia, transportul de mărfuri în străinătate fiind aproape imposibil, informează Reuters.

Acestea sunt doar câteva dintre cele 24.190 de vagoane care transportă diverse mărfuri pentru export, inclusiv ulei vegetal, minereu de fier, metale, produse chimice și cărbune, care așteaptă de marți să tracă granița de vest a Ucrainei, potrivit datelor companiei de stat care administrează căile ferate.

În condițiile în care războiul continuă de-a lungul coastei de sud a țării și cu principalele porturi de la Marea Neagră blocate de armata Rusiei, Ucraina încearcă să exporte cereale și alte bunuri pe care le produce.

Dar, în timp ce Kievul caută rute alternative de export pe uscat, eforturile sale sunt îngreunate de problemele logistice și de birocrație, spun oficialii din industrie și comercianții de mărfuri.

Aflată la 130 de kilometri la nord de orașul Lviv, intersecția servește drept poartă pentru ruta feroviară ce ajunge la portul polonez Gdansk.

98% din cerealele Ucrainei erau transportate prin Marea Neagră

O problemă esențială îl reprezintă volumul mare de mărfuri care trebuie transportate pe o rută alternativă, ceea ce face ca vagoanele și personalul existent să nu mai fie suficiente. Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, exporta 98% din grâne prin Marea Neagră.

În vremuri mai bune, doar o parte foarte mică a exporturilor țării era transportată pe uscat cu trenul, din cauza costurilor mult mai mari decât cele necesare transportului maritim.

Dificultățile sunt agravate de problemele logistice, precum diferențele între ecartamentul căilor ferate utilizate în Ucraina și cele din țările vecine, inclusiv Polonia. Aceasta situație este o moștenire a perioadei sovietice.

În timp ce vestul țării a fost ferit de cele mai grele lupte și bombardamente, au existat totuși câteva atacuri cu rachete în apropiere de Lviv, inclusiv asupra instalațiilor petroliere, iar securitatea în zona de graniță este mult mai ridicată decât înainte de război.

În luna martie, datele oficiale emise de guvernul ucrainean au arătat că au fost exportate 1,4 milioane de tone de porumb și grâu, un sfert din cantitatea exportată în luna februarie și mult mai puțin decât cele 3 milioane de tone exportate în martie 2021.

În datele oficiale au fost, însă, incluse cerealele ce au fost încărcate în vasele blocate în porturile ucrainene, potrivit ministrului agriculturii, Taras Visoțki. Acesta a mai spus că doar 300.000 de tone de produse agricole au fost transportate cu trenul luna trecută.

Înainte de izbucnirea războiului, guvernul ucrainean prevedea că 65 de milioane de tone de cereale vor fi exportate în acest sezon, începând cu luna iulie a anului trecut. Acum, analiștii spun că Ucraina va putea să exporte doar 1 milion de tone în următoarele trei luni din cauza problemelor logistice.

Visoțki speră ca Ucraina să poată să exporte 1,5 milioane de tone de grâne cu trenul, un volum de trei ori mai mic decât cel care ar fi putut în mod normal să fie transportat pe apă.

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.