Exporturile de porumb din Moldova s-au prăbușit cu 93%: piața e la pământ

Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai dramatice scăderi ale exporturilor de porumb din ultimii ani. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, în sezonul curent (iulie 2024 – februarie 2025), volumul exportat a fost de doar 74 014 tone, înregistrând o scădere de 79% față de sezonul anterior și de 93% comparativ cu sezonul record 2021–2022, când au fost exportate peste 1 milion de tone.

Deși prețul mediu al porumbului, de 4,27 lei/kg, este mai mare decât în sezonul trecut (3,30 lei/kg), acesta rămâne sub nivelurile din sezoanele anterioare (4,45 lei/kg în 2021–2022 și 5,31 lei/kg în 2022–2023). În plus, valoarea totală a exporturilor s-a redus drastic, ajungând la 315,8 milioane lei, față de 1,17 miliarde lei în sezonul 2023–2024 și 4,56 miliarde lei în sezonul 2021–2022.

Analiza lunară arată o dinamică anemică a exporturilor, cu valori de doar 2–3 mii tone în lunile de vârf, față de sute de mii de tone în anii precedenți. Chiar și în februarie 2025, considerată o lună de redresare, exporturile au însumat doar 22 143 tone, față de 250 mii tone în februarie 2022.

Dacă anterior România era principala piață de desfacere, în debutul anului 2025 acest loc a fost preluat de Turcia, cu un volum de 12 627 tone, comparativ cu doar 7 363 tone livrate către România. De asemenea, apar noi destinații surpriză, precum Insulele Marshall, care au importat peste 6 000 tone de porumb moldovenesc.

În 2024, „OROM-IMEXPO” SRL a fost liderul exporturilor, cu 74 194 tone, urmată de „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL” SRL și „RUSAGRO-PRIM” SRL. Totuși, în primele luni din 2025, grupul Rusagro, prin „RUSAGRO-PRIM” și „AGRO-NOVA PRIM”, a devenit lider, controlând aproape 44% din totalul exporturilor între 1 ianuarie și 11 martie.

Prețurile porumbului au oscilat semnificativ. În august 2024, seceta a dus la un salt la 5,48 lei/kg, dar ulterior prețul a scăzut, influențat de oferta competitivă din Ucraina. În decembrie 2024, s-a înregistrat un vârf de 8,71 lei/kg, datorat livrărilor pentru însămânțare. Până în martie 2025, însă, prețul a coborât la 4,56 lei/kg, iar trendul este descendent.

Pe fondul introducerii licențierii obligatorii a importurilor, începând cu octombrie 2023, volumul de porumb importat s-a prăbușit. Dacă în 2022 Moldova importa peste 73 mii tone, în 2024 s-au importat doar 159 tone, iar în primele luni ale lui 2025 – 113 tone. Singura companie care mai activează în import este „SADRO-URSU” SRL. Ucraina, principalul furnizor din trecut, nu a mai exportat deloc porumb către Moldova în 2024 și 2025.

Un aspect pozitiv evidențiat de Rija este faptul că o parte considerabilă din porumbul disponibil a fost procesat intern pentru producerea de etanol. Din 140 mii de tone ieșite din circuitul stocurilor, 65,6 mii tone au fost transformate în etanol, iar restul exportate. Stocurile rămase, de aproximativ 500 mii tone, sunt suficiente pentru necesarul intern, dar insuficiente pentru relansarea exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.