Exporturile de porumb din Moldova s-au prăbușit cu 93%: piața e la pământ

Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai dramatice scăderi ale exporturilor de porumb din ultimii ani. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, în sezonul curent (iulie 2024 – februarie 2025), volumul exportat a fost de doar 74 014 tone, înregistrând o scădere de 79% față de sezonul anterior și de 93% comparativ cu sezonul record 2021–2022, când au fost exportate peste 1 milion de tone.

Deși prețul mediu al porumbului, de 4,27 lei/kg, este mai mare decât în sezonul trecut (3,30 lei/kg), acesta rămâne sub nivelurile din sezoanele anterioare (4,45 lei/kg în 2021–2022 și 5,31 lei/kg în 2022–2023). În plus, valoarea totală a exporturilor s-a redus drastic, ajungând la 315,8 milioane lei, față de 1,17 miliarde lei în sezonul 2023–2024 și 4,56 miliarde lei în sezonul 2021–2022.

Analiza lunară arată o dinamică anemică a exporturilor, cu valori de doar 2–3 mii tone în lunile de vârf, față de sute de mii de tone în anii precedenți. Chiar și în februarie 2025, considerată o lună de redresare, exporturile au însumat doar 22 143 tone, față de 250 mii tone în februarie 2022.

Dacă anterior România era principala piață de desfacere, în debutul anului 2025 acest loc a fost preluat de Turcia, cu un volum de 12 627 tone, comparativ cu doar 7 363 tone livrate către România. De asemenea, apar noi destinații surpriză, precum Insulele Marshall, care au importat peste 6 000 tone de porumb moldovenesc.

În 2024, „OROM-IMEXPO” SRL a fost liderul exporturilor, cu 74 194 tone, urmată de „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL” SRL și „RUSAGRO-PRIM” SRL. Totuși, în primele luni din 2025, grupul Rusagro, prin „RUSAGRO-PRIM” și „AGRO-NOVA PRIM”, a devenit lider, controlând aproape 44% din totalul exporturilor între 1 ianuarie și 11 martie.

Prețurile porumbului au oscilat semnificativ. În august 2024, seceta a dus la un salt la 5,48 lei/kg, dar ulterior prețul a scăzut, influențat de oferta competitivă din Ucraina. În decembrie 2024, s-a înregistrat un vârf de 8,71 lei/kg, datorat livrărilor pentru însămânțare. Până în martie 2025, însă, prețul a coborât la 4,56 lei/kg, iar trendul este descendent.

Pe fondul introducerii licențierii obligatorii a importurilor, începând cu octombrie 2023, volumul de porumb importat s-a prăbușit. Dacă în 2022 Moldova importa peste 73 mii tone, în 2024 s-au importat doar 159 tone, iar în primele luni ale lui 2025 – 113 tone. Singura companie care mai activează în import este „SADRO-URSU” SRL. Ucraina, principalul furnizor din trecut, nu a mai exportat deloc porumb către Moldova în 2024 și 2025.

Un aspect pozitiv evidențiat de Rija este faptul că o parte considerabilă din porumbul disponibil a fost procesat intern pentru producerea de etanol. Din 140 mii de tone ieșite din circuitul stocurilor, 65,6 mii tone au fost transformate în etanol, iar restul exportate. Stocurile rămase, de aproximativ 500 mii tone, sunt suficiente pentru necesarul intern, dar insuficiente pentru relansarea exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația portuară a Siriei a semnat un memorandum cu gigantul logistic din Emiratele Arabe Unite, DP World, cel mai mare operator portuar din lume, pentru dezvoltarea portului Tartus, a anunțat televiziunea de stat siriană. Investiția planificată se ridică la 800 de milioane de dolari și vizează modernizarea terminalelor și serviciilor logistice, transformând Tartus într-un „nod cheie al comerțului regional și internațional”.

Acordul cu DP World vine după ce guvernul sirian a anulat parteneriatul anterior cu Rusia privind administrarea civilă a portului Tartus. În ianuarie, publicația Al-Watan relata că noul executiv de la Damasc a reziliat acordul semnat în 2019, care prevedea o concesiune pe 49 de ani. Conform directorului vamal din Tartus, Riad Joudi, portul era practic inactiv din cauza taxelor ridicate și a problemelor tehnice.

Acordul cu DP World mai prevede amenajarea de zone economice speciale și construcția de noi terminale și centre de tranzit în diverse regiuni ale Siriei.

Deocamdată, Rusia păstrează controlul asupra bazelor sale militare din Siria, iar autoritățile ruse au declarat că mențin contactul cu noua conducere siriană pentru toate „chestiunile de actualitate”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că dialogul cu Damascul continuă.

Aceasta nu este singura inițiativă a Siriei privind modernizarea infrastructurii portuare: la 1 mai, guvernul sirian a semnat un alt acord, în valoare de 230 de milioane de euro, cu compania franceză CMA CGM pentru exploatarea portului Latakia.