Milionarul Baciu dărâmă „Grand Hall” ca să ridice un imperiu de sticlă

29 Mart. 2025, 13:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
29 Mart. 2025, 13:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania moldovenească „Manoli” se pregătește să lanseze unul dintre cele mai ambițioase proiecte imobiliare din Republica Moldova: construcția unui centru multifuncțional denumit „Grand Tower”, care va fi ridicat pe locul actualului centru comercial „Grand Hall”. Cu o înălțime proiectată de 150 de metri și 35 de etaje, „Grand Tower” va deveni cea mai înaltă clădire din țară.

Potrivit publicației Logos Press, proiectul este realizat de compania de arhitectură ARD, condusă de arhitectul Gheorghe Telpiz, cunoscut pentru contribuțiile sale la peisajul urban al Capitalei. Telpiz a declarat că viitoarea construcție are potențialul de a deveni „cartea de vizită” a Chișinăului, atât din punct de vedere arhitectural, cât și ingineresc.

Într-o declarație oferită presei, omul de afaceri Mircea Baciu, considerat proprietarul neoficial al companiei „Manoli”, a confirmat că atât „Grand Hall”, cât și „Baby Hall” vor fi demolate pentru a face loc noii clădiri.

Oficial, compania „Manoli” este deținută de Olga Baciu, sora lui Mircea Baciu, cunoscut publicului drept proprietarul rețelei de magazine de electrocasnice Bomba.

Numele Olgăi Baciu a apărut și în contextul scandalului privind uzina „TOPAZ” din Chișinău, o întreprindere industrială aflată sub controlul unei companii ruse sancționate pentru legături cu industria militară a Federației Ruse. În februarie 2024, TOPAZ a fost declarată oficial în insolvență, la solicitarea firmei CPD-Industrial Grup SRL, deținută tot de Olga Baciu. Această companie, care închiria spații comerciale în incinta uzinei, este considerată unul dintre principalii candidați la preluarea terenului pe care se află TOPAZ.

Astfel, proiectul „Grand Tower” se profilează nu doar ca o investiție majoră în infrastructura Capitalei, ci și ca parte a unei strategii mai largi de consolidare a influenței imobiliare a familiei Baciu în Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.