Exporturile în UE s-au dus la vale. Cele din CSI au crescut de două ori

În cinci luni ale anului exporturile Republicii Moldova au constituit 1,39 miliarde de dolari, cu 4,8% mai puțin față de perioada similară a anului 2022, potrivit Biroului Naţional de Statistică.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-aprilie 2023 au constituit 942,6 milioane dolari SUA (67,9% din total exporturi), fiind în scădere cu 18,2% față de perioada similară din anul 2022, care a influențat micșorarea valorii totale a exporturilor cu 14,4%.

Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-aprilie 2023 s-au cifrat la 446,4 milioane dolari SUA (32,1% din total exporturi), sau cu 45,7% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022. Această creștere a contribuit la majorarea pe total exporturi cu 9,6%.

Reexporturile de mărfuri după prelucrare au deținut 12,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri – 19,5%

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27), în ianuarie-aprilie 2023, au totalizat 861,7 milioane dolari SUA (cu 11,3% mai puțin, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 62,0% în total exporturi, în scădere cu 4,6 puncte procentuale față de ianuarie-aprilie 2022.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-aprilie 2023, au avut o valoare de 346,5 milioane dolari SUA (cu 168,0 milioane dolari SUA sau de 1,9 ori mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 25,0% în total exporturi, în creștere cu 12,8 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-aprilie 2022. Această majorare a fost generată, în principal, de sporirea exporturilor de mărfuri în Ucraina (cu 152,9 milioane dolari SUA sau de 2,9 ori mai mult, față de ianuarie-aprilie 2022).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CSI #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.