Exporturile ruseşti prin gazoducte spre Europa au crescut cu 23% în iunie

Livrările medii zilnice de gaze naturale ale Gazprom către Europa au crescut cu aproape 23% în iunie 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform calculelor Reuters. Această redresare vine după ce livrările atinseseră cel mai scăzut nivel de după destrămarea Uniunii Sovietice.

În ciuda creșterii anuale, livrările din iunie au scăzut cu 8,6% față de luna mai, când exporturile au fost afectate de lucrările de mentenanță planificate la gazoductul TurkStream, desfășurate între 6 și 9 iunie. Exporturile medii zilnice prin conducte au scăzut la 81,8 milioane metri cubi (mcm) în iunie, de la 89,5 mcm în mai, dar au rămas mai mari decât cele de 66,8 mcm înregistrate în iunie 2023.

Până în prezent, în 2024, Gazprom a exportat aproximativ 15,5 miliarde metri cubi (bcm) de gaze naturale către Europa. În ciuda eforturilor Europei de a reduce dependența de gazele rusești, mai multe state din Europa de Est continuă să primească gaze prin conducte care traversează Ucraina. Acordul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an, iar analiștii se așteaptă la oprirea livrărilor pe fondul conflictului în desfășurare.

Gazprom și-a majorat vânzările de gaze naturale în China, ale cărei importuri prin conducte de gaze rusești au atins 22,7 bcm anul trecut, în creștere de aproape 1,5 ori față de nivelul de 15,4 bcm din 2022.

De la începutul anului 2023, Gazprom nu mai publică statistici lunare și nu a răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii. În 2022, Rusia a livrat în total aproximativ 63,8 bcm de gaze în Europa, prin diverse rute, dar volumul a scăzut cu 55,6% anul trecut, ajungând la 28,3 bcm. La apogeu, în 2018-2019, fluxurile anuale către Europa se situau între 175 și 180 bcm.

Conform raportului anual al companiei ruse de stat publicat luna aceasta, producția de gaze naturale a Gazprom Group s-a redus anul trecut cu 13%, la un nivel record scăzut de 359 bcm, de la 412,94 bcm în 2022. Producția de gaze naturale a scăzut cu aproape o treime, de la 515 bcm în 2021, la cel mai redus nivel de la înființarea companiei, în 1989.

Gazprom a raportat pierderi de aproape șapte miliarde de dolari în 2023, primele pierderi anuale din 1999, ca urmare a scăderii exporturilor de gaze către Europa. Gazprom rămâne cel mai mare producător mondial de gaze naturale și unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #export #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.