Fabrica de cărămidă de la Tiraspol își pornește la turații maxime cuptoarele. Cea de la Chișinău, cu lacătul pe ușă

Fabrica de cărămidă de la Tiraspol anunță că și-a repornit activitatea, după trei luni de staționare.

Producătorul de cărămidă din stânga Nistrului susține că și-a suspendat activitatea urmare a reducerii volumelor de gaze livrate în stânga Nistrului.

„Intenționăm să ne majorăm producția de la 50 mii de cărămizi în 24 de ore. Producția ajunge pe piața locală și cea din Republica Moldova”, anunță compania în mesajul său citat de presa din regiune.

Fabrica de cărămidă de la Chișinăul și-a suspendat activitatea pe o perioadă nedeterminată urmare a scumpirii gazului și energiei electrice.

Contactați de BANI.MD reprezentanții MACON au spus că deocamdată compania lucrează doar pe stocurile existente și nu știe când își va reporni producția în condițiile în care cei din stânga Nistrului achită un tarif de 2 lei pentru gaz, iar cei din dreapta Nistrului – 30 de lei.

Potrivit raportului financiar al companiei, în anul 2021 a înregistrat un profit de 4 mil. de lei față de pierderile de 8,4 mil. de lei în anul 2020.

În anul 2017 Combinatul de Materiale de Construcții din Chișinău Macon a decis să își vândă cota sa din capitalul unei companii din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#caramida #tiraspol #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.