Fabrică de cetățenie în Republica Moldova! Mai mulți ruși au obținut-o

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) efectuează percheziții într-un caz de corupție și falsificare a actelor publice legate de obținerea cetățeniei Republicii Moldova. Acțiunea vine în urma raportărilor făcute de conducerea Agenției Servicii Publice (ASP).

Potrivit investigațiilor, cetățeni străini, în principal din Federația Rusă, au utilizat acte de stare civilă falsificate pentru a obține cetățenia moldovenească, pretinzând că au rude născute pe teritoriul Republicii Moldova.

În perioada 2022-2024, aceștia au solicitat și obținut extrase ale certificatelor de naștere, pe baza cărora au întemeiat cererile de cetățenie. Documentele falsificate au fost utilizate pentru a demonstra legături de sânge false cu persoanele născute în Moldova.

În cadrul acțiunilor desfășurate pe 3 iunie 2024, au fost efectuate 10 percheziții, iar obiectele și documentele relevante au fost ridicate pentru investigații ulterioare. Șase persoane au fost identificate ca suspecți și urmează să fie audiționate în stare de libertate.

În perioada analizată (1 ianuarie 2022 – 15 aprilie 2024), au fost depuse 4317 cereri de dobândire a cetățeniei moldovenești, din care 2577 au fost aprobate, 210 respinse, iar restul sunt în curs de examinare sau suspendate până la primirea răspunsurilor de la autorități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #cetățenie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.