Fabrica ”producătoare de căldură” de la Pașcani

Prima fabrica de peleți de la Pașcani, Criuleni urmează să fie revitalizată. Aceasta a fost dată în exploatare cu susținerea Guvernului Japoniei.

„Obținerea energiei regenerabile este o soluție accesibilă pentru țara noastră, motiv pentru care trebuie să canalizăm eforturile comune în vederea relansării fabricii. Prin acest fapt vom reuși să înregistrăm un progres economic și chiar să avem o ofertă pentru potențialii consumatori din regiune. Pentru început vom solicita să fie contractat un expert pentru a evalua indicatorii de eficiență a activității fabricii și potențialele riscuri”, a declarat Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Când a fost dată în exploatare fabrica urma să asigure cu peleți 25 de grădiniţe şi şcoli, care au fost dotate cu cazane speciale din banii oferiți de către Guvernul de la Tokio.

Fabrica a fost construită cu suportul financiar al Guvernului Japoniei, în anul 2015, în cadrul proiectului “Utilizarea eficientă a combustibilului solid din biomasă” al programului 2KR. Japonezii a acordat 14 mil. dolari sub formă de grant pentru utilizarea surselor alternative de încălzire a clădirilor.

#peleți #fabrica #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.