Facebook va începe testarea reclamelor în jocurile Oculus VR. Prima va apărea în Blaston

Facebook a anunțat că va începe să introducă reclame în realitatea virtuală, pe dispozitivele Oculus.

În primă fază acestea vor fi testate în parteneriat cu mai mulți dezvoltatori de jocuri VR, printre care Resolution Games.

„Deocamdată, acesta este un test cu câteva applicații. Odată ce vom vedea cum funcționează acest test și vom încorpora feedback-ul de la dezvoltatori și comunitate, vom oferi mai multe detalii cu privire la momentul în care anunțurile pot deveni mai disponibile pe platforma Oculus și în aplicație. Oculus mobil, precum și sfaturi pentru companii și dezvoltatori interesat de Oculus „, a declarat Facebook într-un anunț pe site-ul său.

Compania care deține cea mai mare rețea de socializare online din lume este unul dintre cei mai mari investitori în realitatea virtuală. Facebook vrea să extindă principala sa sursă de venituri, publicitatea, care îi asigură 97% din vânzări, inclusiv în acest mediu.

Reclamele vor începe să apară prima dată în jocul Blaston, un shooter dezvoltat de Resolution Games. Vor urma și alte titluri în săptămânile următoare.

Directorul executiv Facebook, Mark Zuckerberg, vede dispozitivele bazate pe realitate virtuală și augmentată ca fiind următoarea mare platformă pentru comunicarea umană, după telefoanele mobile, înlocuind în cele din urmă unele interacțiuni sociale în persoană. Facebook se va confrunta în curând cu o concurență semnificativă atunci când Apple Inc. lansează un dispozitiv VR rival. Ambele companii își dezvoltă propriile ochelari de realitate augmentată, scrie Bloomberg.

Facebook a anunțat că utilizatorii vor avea posibilitatea să ascundă unele reclame și să opteze să nu primească publicitate de la un anumit furnizor.

Compania condusă de Mark Zuckerberg a cumpărat Oculus în 2014 pentru aproximativ 2 miliarde de dolari.

Oculus este de departe cel mai mare jucător de pe piața de headset-uri VR, cu o cotă de peste 50% în 2020.

#reclame #oculus vr #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.