Faliment răsunător în industria lactatelor din Republica Moldova

După câteva luni de insolvenţă şi eforturi ale proprietarului de a salva întreprinderea, Fabrica de Brînzeturi din Cahul SA va fi dizolvată, a decis instanţa de insolvabilitate.

Potrivit deciziei instanţei, lichidatorul desemnat a fost obligat să valorifice şi să lichdeze masa debitoare a întreprinderii insolvabile, scrie mold-street.com.

Fabrica nu mai funcţionează

Întreprinderea controlată de Consiliul raional Cahul, care deţine 82,5% din capital, a ajuns într-o situaţie economică dificilă şi din 2020 practic şi-a oprit activitatea, după ce a înregistrat pierderi doi ani la rând.

De exemplu, în 2020 veniturile întreprinderii de abia ajungeau la cinci milioane lei, în timp ce pierderile urcau la 4,3 milioane lei.

În vara anului 2020, Nicolae Olteanu, administratorul Fabricii, anunţa că angajații nu au primit salariul din luna ianuare, din cauză că conturile întreprinderii sunt blocate.

„Din suma totală de peste 5 milioane lei a datoriilor care le deține fabrica: 2.848.000 lei sunt datoria fabricii față de furnizorii de lapte, 720.000 lei – datoria față de utilităţi (apă, gaz, energie electrică), 491.000 lei – datorii către furnizorii materialelor de producere, 282.000 lei – datorii către fondul social, 191.000 lei – datorii la impozite, 600.000 lei – datorii față de angajați (salarii).

Directorul S.A. Fabrica de Brânzeturi din Cahul, Nicolae Olteanu declara anterior, citat de ziuadezi.md, că:

„Situația fabricii la momentul de față este foarte complicată din motive că s-au acumulat foarte multe datorii. Acum lucrăm pentru a dezvolta fabrica, pentru a o scăpa din insoluții.Pentru aceasta am fost la Chișinău la Comisia Națională a Pieței Financiare, pentru a solicita mărirea capitalului social al întreprinderii, prin intermediul acționarului prioritar, consiliul raional. Fapt care a fost confirmat.Am venit cu un demers către consiliul raional unde am solicitat un aport financiar de 2 milioane lei și cu un posibil împrumut de la instituțiile bancare de un milion jumate, fapt care ne va scoate din impas”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lapte #producator #faliment

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană HiSky, controlată de moldoveanul Iulian Scorpan, suspendă zborurile regulate directe dintre București și New York în sezonul de iarnă 2026–2027, la doar doi ani și jumătate de la lansarea rutei transatlantice. Decizia vine pe fondul exploziei prețurilor la combustibilul de aviație, care a depășit 1.800 de dolari pe tonă, dar și al gradului redus de ocupare a aeronavelor. În medie, aproape jumătate dintre locurile disponibile pe cursele spre Statele Unite au rămas goale.

Potrivit informațiilor publicate de AeroRoute, HiSky renunță la operarea regulată a rutei București–New York JFK pe durata sezonului rece, păstrând doar câteva zboruri punctuale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, după cursa din 30 octombrie, următoarele zboruri sunt programate pentru 18, 21, 23 și 28 decembrie 2026, precum și pentru 4, 6 și 8 ianuarie 2027. În restul perioadei, pasagerii care vor să ajungă din București la New York vor trebui să apeleze la curse cu escală.

Principalul motiv invocat de companie este creșterea puternică a costurilor de operare. Prețul combustibilului de aviație a depășit pragul de 1.800 de dolari pe tonă, ceea ce face mult mai costisitoare operarea zborurilor transatlantice. Potrivit HiSky, menținerea frecvențelor planificate inițial ar genera cheltuieli suplimentare considerabile, care s-ar reflecta inevitabil în prețurile biletelor.

Dincolo de scumpirea kerosenului, datele privind traficul de pasageri arată că ruta București–New York se confruntă și cu probleme de ocupare. Potrivit statisticilor raportate autorităților americane, gradul mediu de ocupare a aeronavelor HiSky a fost de numai 52,2% în perioada iunie 2024 – vara anului 2026.

Compania utilizează pe această rută un Airbus A330-200, cu o capacitate de 274 de locuri, însă numărul mediu de pasageri transportați a fost de aproximativ 143 pe zbor. Asta înseamnă că, în medie, 131 de locuri au rămas neocupate la fiecare cursă.

Un asemenea grad de ocupare pune presiune asupra rentabilității zborurilor de lung-curier, unde cheltuielile cu combustibilul, echipajele, întreținerea și taxele aeroportuare sunt ridicate. Totuși, profitabilitatea unei rute depinde și de tarifele practicate, veniturile suplimentare și structura costurilor, nu doar de numărul pasagerilor.

Suspendarea temporară reprezintă un pas înapoi pentru o rută lansată în iunie 2024, când HiSky a readus zborurile directe regulate dintre România și Statele Unite după o pauză de peste două decenii.

Ultimele curse transatlantice regulate operate anterior de TAROM fuseseră suspendate în noiembrie 2003. Reluarea conexiunii directe București–New York de către HiSky a fost prezentată drept un moment important pentru aviația românească, oferind pasagerilor posibilitatea de a traversa Atlanticul fără escală.

HiSky, companie aeriană înființată în 2020, operează zboruri din România și Republica Moldova. Suspendarea curselor regulate către New York în sezonul rece arată dificultățile cu care se confruntă operatorii aerieni pe rutele lungi, în condițiile creșterii prețurilor la combustibil și ale unei cereri insuficiente pentru ocuparea aeronavelor.