Faliment răsunător în industria lactatelor din Republica Moldova

13 Mart. 2023, 09:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mart. 2023, 09:37 // Actual //  bani.md

După câteva luni de insolvenţă şi eforturi ale proprietarului de a salva întreprinderea, Fabrica de Brînzeturi din Cahul SA va fi dizolvată, a decis instanţa de insolvabilitate.

Potrivit deciziei instanţei, lichidatorul desemnat a fost obligat să valorifice şi să lichdeze masa debitoare a întreprinderii insolvabile, scrie mold-street.com.

Fabrica nu mai funcţionează

Întreprinderea controlată de Consiliul raional Cahul, care deţine 82,5% din capital, a ajuns într-o situaţie economică dificilă şi din 2020 practic şi-a oprit activitatea, după ce a înregistrat pierderi doi ani la rând.

De exemplu, în 2020 veniturile întreprinderii de abia ajungeau la cinci milioane lei, în timp ce pierderile urcau la 4,3 milioane lei.

În vara anului 2020, Nicolae Olteanu, administratorul Fabricii, anunţa că angajații nu au primit salariul din luna ianuare, din cauză că conturile întreprinderii sunt blocate.

„Din suma totală de peste 5 milioane lei a datoriilor care le deține fabrica: 2.848.000 lei sunt datoria fabricii față de furnizorii de lapte, 720.000 lei – datoria față de utilităţi (apă, gaz, energie electrică), 491.000 lei – datorii către furnizorii materialelor de producere, 282.000 lei – datorii către fondul social, 191.000 lei – datorii la impozite, 600.000 lei – datorii față de angajați (salarii).

Directorul S.A. Fabrica de Brânzeturi din Cahul, Nicolae Olteanu declara anterior, citat de ziuadezi.md, că:

„Situația fabricii la momentul de față este foarte complicată din motive că s-au acumulat foarte multe datorii. Acum lucrăm pentru a dezvolta fabrica, pentru a o scăpa din insoluții.Pentru aceasta am fost la Chișinău la Comisia Națională a Pieței Financiare, pentru a solicita mărirea capitalului social al întreprinderii, prin intermediul acționarului prioritar, consiliul raional. Fapt care a fost confirmat.Am venit cu un demers către consiliul raional unde am solicitat un aport financiar de 2 milioane lei și cu un posibil împrumut de la instituțiile bancare de un milion jumate, fapt care ne va scoate din impas”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Sept. 2026, 17:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Sept. 2026, 17:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.