Fals în declarație sau minte de îngheață apele? Nemerenco: „Am avut venituri de 15 mii de euro”

Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco susține că înainte de a fi numită șefă la Sănătate a avut un salariu de 20 de ori mai mare (15-16 mii de euro) față de cel pe care îl încasează în prezent. „Pentru o funcție, care, după majorare salariul brut va constitui de 19 mii de lei”.

„Am venit dintr-un mediu cu venituri mai bune și o viața mai calmă”, a punctat Nemerenco la emisiune „Freedom” de la TV8.

Întrebată de ce a renunțat la salariul fabulos pentru funcția de ministru, aceasta a spus că e într-un proces de învățare.

„Eu din anul 1997 sunt într-o permanentă învățare și am avut ocazia să învăț foarte multe și sunt foarte recunoscătoare absolut celor care au investit în mine și am avut noroc de training-uri de nota 10 peste hotare. Am lucrat și OMS, am construit, am lucrat. Mi-ar părea rău să nu aduc aici ceea ce am învățat acum într-o perioadă destul de grea cunoscând atâta lume bună în străinătate. Sun foarte importante cunoștințele. Și este vital ca în această perioadă grea să aducem investiții în țară”, a precizat Nimerenco.

Realitatea.md a consultat declarația pe venit a ministrului Nemerenco și nu conicide cu cifrele afirmate de aceasta în cadrul emsiunii, că ar fi încasat venituri de 15 mii de euro/lunar.

În declarația de avere pentru 2018, Ala Nemerenco a indicat mai multe surse de venit. Astfel, venitul anual de:

5179 de lei de la AO Centrul de Inovare și Politici, peste 16 mii de euro de la Ala GFA Consulting Group, Hamburg, Germania, de la Organizația Mondială a Sănătății a ridicat 18 mii de dolari, salariul de aproape 55 de mii de lei de la USMF „Nicolae Testemițanu”, îndemnizație de consilier municipal în Consiliul Municipal Chișinău – 10 749 de lei, pensia de la CNAS, în sumă de peste 48 de mii de lei. Or, dacă un calcul elementar arată că a încasat 788 de mii de lei, iar lunar suma se ridică la 65 de mii de lei sau puțin peste trei mii de euro.

Și în declarația de avere pentru 2019, Ala Nemerenco declară mai multe surse de venit:

De la GFA Consulting Group din Germania a obținut peste 11 700 de euro, 5 500 de dolari de la OMS, de la Consiliul Sănătății din Franța au venit peste 3500 de lei, pentru funcția de ministră a Sănătății a ridicat de puțin peste 100 de mii de lei, de la USMF „Nicolae Testemițanu” a primit în jur de 30 de mii de lei, îndemnizația de consilier municipal de puțin peste o mie de lei, pensia de la CNAS a fost de aproape 58 de mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.