Fals în declarație sau minte de îngheață apele? Nemerenco: „Am avut venituri de 15 mii de euro”

Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco susține că înainte de a fi numită șefă la Sănătate a avut un salariu de 20 de ori mai mare (15-16 mii de euro) față de cel pe care îl încasează în prezent. „Pentru o funcție, care, după majorare salariul brut va constitui de 19 mii de lei”.

„Am venit dintr-un mediu cu venituri mai bune și o viața mai calmă”, a punctat Nemerenco la emisiune „Freedom” de la TV8.

Întrebată de ce a renunțat la salariul fabulos pentru funcția de ministru, aceasta a spus că e într-un proces de învățare.

„Eu din anul 1997 sunt într-o permanentă învățare și am avut ocazia să învăț foarte multe și sunt foarte recunoscătoare absolut celor care au investit în mine și am avut noroc de training-uri de nota 10 peste hotare. Am lucrat și OMS, am construit, am lucrat. Mi-ar părea rău să nu aduc aici ceea ce am învățat acum într-o perioadă destul de grea cunoscând atâta lume bună în străinătate. Sun foarte importante cunoștințele. Și este vital ca în această perioadă grea să aducem investiții în țară”, a precizat Nimerenco.

Realitatea.md a consultat declarația pe venit a ministrului Nemerenco și nu conicide cu cifrele afirmate de aceasta în cadrul emsiunii, că ar fi încasat venituri de 15 mii de euro/lunar.

În declarația de avere pentru 2018, Ala Nemerenco a indicat mai multe surse de venit. Astfel, venitul anual de:

5179 de lei de la AO Centrul de Inovare și Politici, peste 16 mii de euro de la Ala GFA Consulting Group, Hamburg, Germania, de la Organizația Mondială a Sănătății a ridicat 18 mii de dolari, salariul de aproape 55 de mii de lei de la USMF „Nicolae Testemițanu”, îndemnizație de consilier municipal în Consiliul Municipal Chișinău – 10 749 de lei, pensia de la CNAS, în sumă de peste 48 de mii de lei. Or, dacă un calcul elementar arată că a încasat 788 de mii de lei, iar lunar suma se ridică la 65 de mii de lei sau puțin peste trei mii de euro.

Și în declarația de avere pentru 2019, Ala Nemerenco declară mai multe surse de venit:

De la GFA Consulting Group din Germania a obținut peste 11 700 de euro, 5 500 de dolari de la OMS, de la Consiliul Sănătății din Franța au venit peste 3500 de lei, pentru funcția de ministră a Sănătății a ridicat de puțin peste 100 de mii de lei, de la USMF „Nicolae Testemițanu” a primit în jur de 30 de mii de lei, îndemnizația de consilier municipal de puțin peste o mie de lei, pensia de la CNAS a fost de aproape 58 de mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.