O navă închiriată de un gigant petrolier prezent în Moldova, lovită de o dronă în Marea Neagră

KazMunayGas, compania națională de petrol și gaze a Kazahstanului, a anunțat că petrolierul Matilda, închiriat de o subsidiară a companiei, a fost lovit de o dronă în Marea Neagră, înainte de a începe încărcarea petrolului kazah la terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC), potrivit Reuters.

Conform KazMunayGas, atacul a provocat o explozie, fără incendiu sau victime, iar nava se află în stare bună de navigare. Petrolierul era programat să încarce petrol pe 18 ianuarie. Nava aparține companiei elene Thenamaris, care a confirmat că au fost înregistrate avarii minore, complet reparabile, după ce Matilda a fost lovită de două drone la aproximativ 48 de kilometri de punctele de ancorare ale CPC.

Două surse din domeniul securităţii maritime au declarat că la bordul navei Matilda a izbucnit un incendiu, care a fost stins rapid.

Aproximativ 80% din petrolul kazah pentru export este transportat prin oleoductul CPC, care face legătura dintre câmpurile petroliere din Kazahstan și terminalul rusesc de la Marea Neagră.

KazMunayGas este acționarul majoritar al KMG International, grup cu operațiuni de rafinare, trading și retail în mai multe state. Rețeaua sa de distribuție a carburanților este prezentă inclusiv în Republica Moldova, alături de România, Bulgaria și Georgia.

Grupul KMG deține și Rompetrol Moldova, cel mai mare comerciant și importator de produse petroliere. Rompetrol asigură circa o treime din importul de carburanți pe piața locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#nava petroliera #Petrom Moldova #KazMunayGas #Marea Neagră #drona

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.