Dezvoltarea locală, pusă pe hârtie: 293 de localități intră în programul național de planificare urbană

14 Ian. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Ian. 2026, 11:44 // Actual //  Grîu Tatiana

293 de localități vor beneficia de elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale, după ce Guvernul a inclus aceste proiecte în Documentul unic de program pentru anii 2025–2027.

Autoritățile susțin că noile planuri urbanistice vor crea premise pentru o dezvoltare mai echilibrată a localităților, o organizare mai clară a infrastructurii sociale și o mai bună accesibilitate a serviciilor publice pentru populație. În același timp, existența unui plan urbanistic general este o condiție obligatorie pentru ca autoritățile locale să poată accesa fonduri de la bugetul de stat destinate altor investiții de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, iluminatul public, drumurile locale, clădirile publice sau amenajarea parcurilor și zonelor sportive.

Valoarea totală a celor 293 de proiecte depășește 210 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 208 milioane de lei vor fi alocate din Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, iar peste 2,3 milioane de lei reprezintă contribuția autorităților administrației publice locale.

Proiectele sunt finanțate în cadrul Programului național „Satul European”, ediția a II-a, și susțin implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2022–2028. Selecția acestora a fost realizată în urma concursurilor organizate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

„Prin sprijinirea autorităților publice locale pentru elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale se va asigura o organizare spațială coerentă a localităților, iar sectorul public va putea interveni mai eficient pentru reducerea disparităților teritoriale. Acest lucru va contribui la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și la consolidarea coeziunii teritoriale”, menționează ministerul.

Finanțarea proiectelor urmează să fie realizată în anul 2026, în limita alocațiilor aprobate prin legea bugetului de stat și din alte surse neinterzise de legislație. Datele oficiale arată că, în prezent, majoritatea localităților din țară nu dispun de planuri urbanistice generale, fapt care a dus, în multe cazuri, la o dezvoltare neuniformă sau haotică.

Odată cu aprobarea celor 293 de proiecte ce vizează planurile urbanistice generale, numărul total al proiectelor de dezvoltare locală incluse în Documentul unic de program va ajunge la 1 771, pentru perioada 2025–2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.