FĂRĂ PRECEDENT! Porturile lumii se confruntă cu cea mai mare criză din ultimii 65 de ani: penurii, prețuri ridicate

12 Aug. 2021, 11:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Aug. 2021, 11:55 // Actual //  MD Bani

Porturile din întreaga lume s-au confruntat dintotdeauna cu întârzieri cauzate de valuri, ceaţă şi furtuni, însă pandemia a provocat cele mai ample perturbări de la lansarea transportului maritim containerizat în urmă cu 65 de ani, scrie Financial Times.

„Pandemia de coronavirus a evidenţiat cât de disperată este nevoia de investiţii a porturilor“, arată John Manners-Bell, CEO al companiei de consultanţă Transport Intelligence. „Întreaga infrastructură portuară a fost copleşită în ultimul an“.

În prezent, 353 de nave sunt blocate în afara porturilor din întreaga lume, peste dublul numărului de la începutul acestui an.

Blocajele riscă să provoace pe­nurii şi întârzieri în livrări, îm­pingând în sus preţurile şi stârnind nemul­ţu­mirea consumatorilor într-o pe­rioadă în care un boom al shoppingului online generat de pandemie a crescut cererea de livrări rapide, scrie Ziarul Financiar.

Costurile de transport maritim pe principalele rute dintre China, SUA şi Europa au crescut considerabil din cauza restricţiilor la graniţe, cerinţelor de distanţare socială şi închiderii de fa­brici. Toate acestea au creat haos nivelul lan­ţu­rilor tradiţionale de apro­vizionare. O altă problemă gravă este și lipsa de capacitate.

Preţul transportului maritim de bunuri din Asia către Europa a crescut puternic în ultimul an, însă în ultimele luni creşterea a fost deosebit de dramatică. Întârzierile pe ruta China-Europa sunt în creştere de asemenea.

Chiar şi înainte de pandemie, porturile se aflau sub presiune pentru upgradarea infrastructurii. Însă îmbunătăţirea infrastructurii reprezintă doar o parte a problemei, potrivit lui Turloch Mooney, din cadrul IHS Markit. Pandemia a scos la lumină nevoia de o coordonare, schimb de informaţii sporite şi de digitalizare la nivelul întregului lanţ de aprovizionare.

Cea mai importantă întrebare probabil este cum se vor adapta porturile la posibile schimbări ale cererii de consum după pandemie.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!