Fața nevăzută a șefilor. Corina Muntean, FRIENDLY SCHOOL. „Aș mai fi vrut să am curajul să deschid școala mai devreme”

Seria de interviuri „Fața nevăzută a șefilor” continuă cu istoria Corinei Muntean, fondatorul și proprietarul FRIENDLY SCHOOL, școală online de limba engleză. A ajusn în funcția de director după 12 ani de activitate în domeniul predării, deși, când era mică, visa să devină detectiv.

Istoria Mea

Mă numesc Corina MUNTEAN, născută în satul Corjeuți, raionul Briceni. Am absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Limbi și literaturi străine. Nu mi-am dorit niciodată să devin profesor, urmând ulterior acest drum, fiind motivată de pasiunea față de engleză.

Țin să cred că în cei 16 ani de activitate, am reușit să predau engleza studenților mei, într-un mod diferit decât cel cu care suntem obișnuiți în școli, licee și universități.

Am ajuns în funcția de director a școlii de engleză Friendly School după 12 ani de activitate în domeniul predării limbii engleze.

Cum reușesc să fiu un coechipier

Greu, provocator, dar în același timp cu mult interes și plăcere.

Presiunilor apărute le fac față

…cu multă răbdare, pauze dese, analiză profundă și găsirea celor mai obiective soluții.

Deciziile privind majorările de salariu

le iau în funcție de rezultatele angajaților și vechimea în muncă.

Aleg oamenii

… după principiul devotament, implicare, pasiune și experiență.

Echipa o motivez prin

… atitudine corectă, salarii la timp, ascultarea problemelor personale, găsirea soluțiilor la oricare problemă intervenită și crearea unei atmosfere sănătoase de lucru.

Organizarea nu mă prea caracterizează, eu sunt omul ideilor și al creației, iar ele cumva se nasc din haos. Oricât de mult nu m-ar caracteriza acest cuvânt el este la ordinea zilei în instituția noastră, pentru că fără o bună organizare a tuturor proceselor și task-urilor nu putem avea o activitate eficientă.

Planificarea o realizăm, de obicei, la început de an, iar în ceea ce privește planurile mai mici, o facem la fiecare 5 săptămâni.

Controlul nu îl iubesc, dar îl aplic. Încerc să ajung la conștiința fiecărui angajat să își prețuiască propiul timp și energia. Încerc să cresc o echipă de oameni conștienți și motivați, cu o abordare friendly, dar în același timp serioasă. Sunt împotriva stresului și motivarea echipei prin severitate. Îmi doresc să cresc oamnei într-un mediu sănătos, mereu orientați spre dezvoltare.

Sunt Director și asta înseamnă

… multă schimbare, acceptare, găsirea noilor soluții, adaptare zilnică și ieșire din zona de comfort. Rolul de director mă caracterizează cel mai puțin din toate rolurile pe care le am în instituție.

Aș mai fi vrut să

… am curajul să deschid școala mai devreme.

Vrei să afli detalii despre șeful tău sau ești șef și ai multe de zis:

Scrie-ne în adresa redacției Bani.md : contact@bani.md

#Corina Muntean #Fața nevăzută a șefilor #interviu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.