Fed păstrează dobânda record, dar septembrie ar putea aduce o relaxare surpriză

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de politică monetară la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani, dar a deschis calea pentru reducerea costurilor de împrumut la reuniunea din 17-18 septembrie, în condiţiile în care inflaţia continuă să se apropie de ţinta Fed de 2%, transmite agenția Reuters.

“Există progrese suplimentare spre obiectivul Fed privind o inflaţie de 2%”, arată în comunicatul de la finalul reuniunii Fed de politică monetară, în care în unanimitate oficialii au fost de acord să menţină rata dobânzii la un interval cuprins între 5,25% şi 5,50%, şi, de asemenea, au pregătit terenul pentru o reducere la reuniunea din 17-18 septembrie, cu doar cinci săptămâni înaintea alegerilor din SUA, din 5 noiembrie.

Inflaţia, se arată în comunicatul Fed, este acum la un nivel “oarecum ridicat”, după ce anterior estimase un nivel al inflaţiei “ridicat”.

Traderii se aşteaptă ca Fed să înceapă în septembrie reducerea dobânzii, cu 0,25%, apoi alte două reduceri la reuniunile din noiembrie şi decembrie.

Până acum, economia “a continuat să se extindă într-un ritm solid”, se arată în comunicatul Fed, în timp ce “creşterea locurilor de muncă s-a moderat, iar rata şomajului rămâne scăzută”.

Fed nu s-a angajat, conform comunicatului, să înceapă în septembrie reducerea dobânzii, şi a repetat că oficialii încă au nevoie “de un grad mai ridicat de încredere că inflaţia se îndreaptă în mod sustenabil spre ţinta de 2%”, înainte de reducerea costurilor de împrumut. Dar modificarea limbajului indică că până în septembrie se va ajunge la un grad ridicat de încredere, în linie cu estimările investitorilor, mai scrie Reuters.

Conform datelor publicate săptămâna trecută de Departamentul american al Comerţului, rata anuală a inflaţiei în iunie s-a situat la 2,5%, faţă de 2,6% luna precedentă, în linie cu previziunile analiştilor.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor, care sunt responsabile pentru mai mult de două treimi din activitatea economică a SUA, au crescut cu 0,3% în iunie, după un avans de 0,4% luna precedentă, a anunţat Departamentul american al Comerţului. Temerile privind inflaţia, costurile ridicate de împrumut şi creşterea moderată a salariilor afectează economiile gospodăriilor şi cheltuielile.

Ritmul de creştere a economiei americane a fost mai rapid în trimestrul doi din 2024 decât estimau analiştii, iar inflaţia s-a diminuat, sporind aşteptările privind reducerea dobânzilor.

Conform datelor publicate săptămâna trecută de Departamentul american al Comerţului, cea mai mare economie mondială a înregistrat un avans anual de 2,8% în perioada aprilie-iunie 2024, după o expansiune de 1,4% în primul trimestru din 2024. Economiştii se aşteptau la un avans al PIB-ului SUA de 1,9% în trimestrul doi din 2024.

Rezerva Federală a SUA utilizează datele privind şomajul şi cele privind inflaţia pentru a decide dacă economia încetineşte şi este gata pentru o reducere a dobânzii de politică monetară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rle #septembrie #dobinda #fed

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Milionarii au în vedere orașele europene pe măsură ce caută să se mute, iar Parisul e în topul preferințelor, arată un nou raport, citat de CNBC.

Aproximativ 83% dintre persoanele cu o avere netă ridicată – definite ca fiind cele care câștigă 1 milion de dolari sau mai mult – care se gândesc să se mute în altă țară preferă viața la oraș pentru oportunitățile culturale și economice pe care le oferă, se arată în Raportul Knight Frank privind stilul de viață european, publicat în această săptămână. În același timp, 17% au declarat că preferă locațiile rurale și stațiunile turistice pentru peisajele naturale și stilul de viață mai lent.

Potrivit raportului Knight Frank, primele cinci orașe europene în care persoanele cu averi mari se gândesc să se mute în 2024 sunt Paris, Berlin, Barcelona, Viena și Madrid.

Consultanții imobiliari Knight Frank au intervievat 700 de persoane cu averi nete ridicate din 11 țări diferite, inclusiv din Regatul Unit și SUA, cu privire la părerea lor despre cele mai atractive orașe și stațiuni europene. Acesta a clasificat 10 orașe și stațiuni pe baza „Monitorului stilului de viață european”, care le-a evaluat în funcție de cinci parametri-cheie: economia, calitatea vieții, mediul, infrastructura și mobilitatea, precum și capitalul uman.

Parisul a ocupat primul loc pe listă și s-a evidențiat în categorii precum economia și capitalul uman, care include factori precum universitățile, sediile corporative și investițiile culturale. Cu toate acestea, Londra – considerată adesea drept un centru pentru super-bogați – nici măcar nu a intrat în top cinci, ocupând locul șapte.

Henley & Partners, o companie de consultanță care urmărește tendințele în materie de migrație, afirmă că un număr record de 128 000 de milionari intenționează să se mute la nivel mondial în 2024, comparativ cu 120 000 în 2023, potrivit raportului Knight Frank.

În plus, 19% dintre persoanele cu valoare netă foarte mare – cele care au o avere de 30 de milioane de dolari sau mai mult – intenționează să solicite un al doilea pașaport sau să obțină cetățenia unei alte țări, a constatat Knight Frank.

Potrivit raportului, principalele priorități ale milionarilor atunci când se relochează sunt securitatea și confidențialitatea, urmate de ocuparea forței de muncă, taxe și educație.Generația Z și milenialii tind să prioritizeze ocuparea forței de muncă, în timp ce generațiile mai în vârstă sunt mai preocupate de fiscalitate.

„Securitatea și impozitarea sunt mai critice pentru HNWI [persoane cu averi nete mari] decât preocupările legate de viză atunci când se relochează.Având în vedere volatilitatea geopolitică în creștere și provocările legate de confidențialitate în era digitală, această concentrare nu este surprinzătoare”, se arată în raport.„Tensiunile geopolitice și schimbările de politică determină HNWI să se relocalizeze în jurisdicții mai favorabile”, a declarat în raport Kate Everett-Allen, șeful departamentului de cercetare rezidențială europeană al Knight Frank.„Retragerea rapidă a 1,5 miliarde CHF [franci elvețieni, sau 1,8 miliarde de dolari] de la Credit Suisse la sfârșitul anului 2022 de către deținătorii de conturi bogați a evidențiat cât de repede pot reacționa persoanele înstărite la riscurile financiare percepute.”Top 5.