Fed păstrează dobânda record, dar septembrie ar putea aduce o relaxare surpriză

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de politică monetară la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani, dar a deschis calea pentru reducerea costurilor de împrumut la reuniunea din 17-18 septembrie, în condiţiile în care inflaţia continuă să se apropie de ţinta Fed de 2%, transmite agenția Reuters.

“Există progrese suplimentare spre obiectivul Fed privind o inflaţie de 2%”, arată în comunicatul de la finalul reuniunii Fed de politică monetară, în care în unanimitate oficialii au fost de acord să menţină rata dobânzii la un interval cuprins între 5,25% şi 5,50%, şi, de asemenea, au pregătit terenul pentru o reducere la reuniunea din 17-18 septembrie, cu doar cinci săptămâni înaintea alegerilor din SUA, din 5 noiembrie.

Inflaţia, se arată în comunicatul Fed, este acum la un nivel “oarecum ridicat”, după ce anterior estimase un nivel al inflaţiei “ridicat”.

Traderii se aşteaptă ca Fed să înceapă în septembrie reducerea dobânzii, cu 0,25%, apoi alte două reduceri la reuniunile din noiembrie şi decembrie.

Până acum, economia “a continuat să se extindă într-un ritm solid”, se arată în comunicatul Fed, în timp ce “creşterea locurilor de muncă s-a moderat, iar rata şomajului rămâne scăzută”.

Fed nu s-a angajat, conform comunicatului, să înceapă în septembrie reducerea dobânzii, şi a repetat că oficialii încă au nevoie “de un grad mai ridicat de încredere că inflaţia se îndreaptă în mod sustenabil spre ţinta de 2%”, înainte de reducerea costurilor de împrumut. Dar modificarea limbajului indică că până în septembrie se va ajunge la un grad ridicat de încredere, în linie cu estimările investitorilor, mai scrie Reuters.

Conform datelor publicate săptămâna trecută de Departamentul american al Comerţului, rata anuală a inflaţiei în iunie s-a situat la 2,5%, faţă de 2,6% luna precedentă, în linie cu previziunile analiştilor.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor, care sunt responsabile pentru mai mult de două treimi din activitatea economică a SUA, au crescut cu 0,3% în iunie, după un avans de 0,4% luna precedentă, a anunţat Departamentul american al Comerţului. Temerile privind inflaţia, costurile ridicate de împrumut şi creşterea moderată a salariilor afectează economiile gospodăriilor şi cheltuielile.

Ritmul de creştere a economiei americane a fost mai rapid în trimestrul doi din 2024 decât estimau analiştii, iar inflaţia s-a diminuat, sporind aşteptările privind reducerea dobânzilor.

Conform datelor publicate săptămâna trecută de Departamentul american al Comerţului, cea mai mare economie mondială a înregistrat un avans anual de 2,8% în perioada aprilie-iunie 2024, după o expansiune de 1,4% în primul trimestru din 2024. Economiştii se aşteptau la un avans al PIB-ului SUA de 1,9% în trimestrul doi din 2024.

Rezerva Federală a SUA utilizează datele privind şomajul şi cele privind inflaţia pentru a decide dacă economia încetineşte şi este gata pentru o reducere a dobânzii de politică monetară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rle #septembrie #dobinda #fed

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.