Fermierii ard recolta în rezervoare: un litru de motorină ajunge să coste 8,3 kg de porumb

11 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.

14 Oct. 2026, 13:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Oct. 2026, 13:33 // Actual //  Grîu Tatiana

Fermierii, autoritățile locale și grupurile sau organizațiile de producători pot solicita până la 500 000 de lei pentru investiții care protejează terenurile agricole de degradare și contribuie la sporirea fertilității solului. Cererile vor fi primite de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) în perioada 28 octombrie – 27 noiembrie 2026.

Sprijinul financiar acoperă 50% din valoarea eligibilă a proiectului, în limita plafonului de 500 000 de lei pentru fiecare solicitant. Astfel, pentru un proiect cu o valoare eligibilă de un milion de lei, finanțarea poate ajunge la jumătate din această sumă, restul urmând să fie asigurat de beneficiar.

Banii pot fi solicitați pentru crearea fâșiilor forestiere de protecție, împădurirea terenurilor afectate de alunecări, lucrări de combatere a eroziunii și construcția barajelor sau a digurilor de protecție. Sunt eligibile și înierbarea spațiilor dintre rândurile de vii și livezi, crearea pășunilor cu plante rezistente la secetă, precum și ameliorarea solurilor prin aplicarea gunoiului de grajd, a gipsului sau a nămolului, potrivit fișei intervenției.

Finanțarea se acordă în două tranșe: 50% din sprijin la semnarea contractului sau emiterea actului administrativ de acordare a finanțării, iar cealaltă jumătate după implementarea proiectului, în baza documentelor confirmative.

Solicitanții trebuie să prezinte un proiect viabil, să demonstreze că pot asigura cofinanțarea și să dețină documentația necesară. Proiectul de execuție trebuie să aibă avizul pozitiv al unei instituții de cercetare de profil și un deviz de cheltuieli. Investițiile urmează să fie realizate în cel mult 36 de luni, iar beneficiarii trebuie să asigure durabilitatea proiectului timp de cinci ani de la darea în exploatare.

Dosarele se depun pe suport de hârtie la direcțiile teritoriale ale AIPA.