Fermierii moldoveni, cu mâna întinsă după bani. AIPA se laudă că a început achitările pentru anul 2021

Fermierii moldoveni au depus un număr record de cereri pentru acordarea subvențiilor – 12 759 de aproape două ori mai mult față de anul 2020, potrivit datelor Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură.

Astfel, 8 522 (+66,8%) au fost depuse pentru subvenții post-investiționale pentru 4602 producători agricoli unici, 3 502 (+27,4%) – compensații pentru calamitățile naturale ce au compromis recolta agricolă în anul 2020 (exprimat prin ajutor umanitar – motorină) și 319 (+2,5%) – cereri de acordare a subvenției în avans (pentru dezvoltarea proiectelor start – up și îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural).

Anul trecut agricultorii s-au pomenit pentru câteva săptămâni că nu pot primi banii din subvenții. Iar pe 13 septembrie, AIPA a reluat plățile pentru agricultori pe dosarele depuse pentru subvenții.

Acestea au fost blocate timp de câteva săptămâni, ca urmare a reorganizării structurale a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, iar din data de 10 septembrie au fost redeschise liniile de finanțare.

Astfel, AIPA a transferat, pe luni 13 septembrie, către fermieri 32,2 milioane de lei pentru 184 de cereri de subvenționare. 18,2 milioane de lei au fost virate pentru 89 de cereri depuse pentru proiectele post-investiționale din 2020 și 14 milioane de lei pentru 95 de cereri – plăți directe pe cap de animal.

În anul 2020, au fost prevăzute 950 milioane lei pentru subvenţii, dar AIPA a primit 7.448 de cereri de subvenții în valoare totală de 1,22 miliarde de lei.

#fermieri #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.