Fermierii moldoveni, cu mâna întinsă după bani. AIPA se laudă că a început achitările pentru anul 2021

Fermierii moldoveni au depus un număr record de cereri pentru acordarea subvențiilor – 12 759 de aproape două ori mai mult față de anul 2020, potrivit datelor Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură.

Astfel, 8 522 (+66,8%) au fost depuse pentru subvenții post-investiționale pentru 4602 producători agricoli unici, 3 502 (+27,4%) – compensații pentru calamitățile naturale ce au compromis recolta agricolă în anul 2020 (exprimat prin ajutor umanitar – motorină) și 319 (+2,5%) – cereri de acordare a subvenției în avans (pentru dezvoltarea proiectelor start – up și îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural).

Anul trecut agricultorii s-au pomenit pentru câteva săptămâni că nu pot primi banii din subvenții. Iar pe 13 septembrie, AIPA a reluat plățile pentru agricultori pe dosarele depuse pentru subvenții.

Acestea au fost blocate timp de câteva săptămâni, ca urmare a reorganizării structurale a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, iar din data de 10 septembrie au fost redeschise liniile de finanțare.

Astfel, AIPA a transferat, pe luni 13 septembrie, către fermieri 32,2 milioane de lei pentru 184 de cereri de subvenționare. 18,2 milioane de lei au fost virate pentru 89 de cereri depuse pentru proiectele post-investiționale din 2020 și 14 milioane de lei pentru 95 de cereri – plăți directe pe cap de animal.

În anul 2020, au fost prevăzute 950 milioane lei pentru subvenţii, dar AIPA a primit 7.448 de cereri de subvenții în valoare totală de 1,22 miliarde de lei.

#fermieri #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.