Fermierii rămân fără plasă de siguranță. Guvernul renunță la licențierea cerealelor din Ucraina

Regimul de licențiere a importului de cereale din Ucraina nu va fi prelungit, iar Republica Moldova va reveni la un regim obișnuit de import, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Potrivit ministrei, cadrul legal în vigoare nu mai permite extinderea acestei măsuri. „Conform Legii nr. 170, regimul de licențiere a importului de cereale nu mai presupune prelungire. În consecință, vom intra într-un regim obișnuit”, a subliniat Catlabuga.

În același timp, oficialul a subliniat că autoritățile vor menține un mecanism mai strict de monitorizare a pieței cerealelor, pentru a putea interveni prompt în cazul apariției unor dezechilibre majore. „Vom urmări atent situația, astfel încât să putem preveni eventuale perturbări ale pieței”, a precizat ministra.

Ludmila Catlabuga a menționat că, pe durata aplicării regimului de licențiere, comisia special constituită în cadrul Ministerului Agriculturii a eliberat aproximativ 25 de licențe pentru import, pentru diverse tipuri de culturi cerealiere.

Ministra a mai spus că monitorizarea va viza inclusiv declararea completă a cantităților importate și a producției destinate exportului. „Atâta timp cât toate volumele sunt declarate corect, piața poate funcționa normal. Vom rămâne vigilenți și pregătiți pentru intervenții urgente, dacă va fi necesar”, a concluzionat Catlabuga.

Asociația fermierilor avertiza ieri într-un comunicat de presă că în cazul în care nu va fi prelungit regimul de licențiere a importului de cereale din Ucraina atunci piața locală riscă să colapseze.

#licente #Cereale #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Republica Moldova discută mai multe opțiuni de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv un acord care nu presupune alocări financiare, ci validarea reformelor asumate de Guvern.

Potrivit ministrului, există trei tipuri de acorduri posibile: unul cu finanțare directă, unul care asigură accesul la finanțare în caz de necesitate și un al treilea – fără finanțare – care vizează exclusiv angajamentele de reformă.

„Sursele de finanțare pentru investiții sunt, în mare parte, asigurate, în special prin Planul de creștere cu Uniunea Europeană. Acolo unde avem nevoie de împrumuturi pentru investiții, resursele sunt disponibile”, a spus Gavriliță.

Ministrul a explicat că discuțiile actuale țin mai degrabă de optimizarea finanțării interne și de reducerea costurilor acesteia, în timp ce tema reducerii deficitului bugetar rămâne un subiect separat. „Pentru investiții, sursele sunt clare. Provocarea este finanțarea internă și costul ei”, a subliniat el.

În acest context, Gavriliță a precizat că un acord cu FMI este necesar „cel puțin în cea mai simplă formă”, pentru a confirma responsabilitatea Guvernului față de agenda de reforme. „Un astfel de acord ar elimina orice dubii din partea partenerilor și ar consolida încrederea în angajamentele noastre”, a menționat ministrul.

Întrebat ce tip de acord ar putea fi semnat în 2026 și dacă un acord fără finanțare ar implica condiționalități mai dure, Gavriliță a spus că esența nu este nivelul condițiilor, ci reformele care trebuie realizate. „Important este să avem reforme pe care oricum trebuie să le facem”, a concluzionat ministrul Finanțelor.