Fermierii, strânși în menghine de ministerul lui Bolea! Se prevede asocierea forțată a fermierilor

06 Mart. 2024, 10:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mart. 2024, 10:07 // Actual //  bani.md

Asociația Forța Fermierilor a exprimat ferm opoziția față de proiectul de lege privind organizarea și funcționarea camerelor agricole, pe care Guvernul se pregătește să-l aprobe azi, la insistența ministrului Agriculturii.

Potrivit reprezentanților Forței Fermierilor, proiectul de lege propus implică o asociere forțată a fermierilor și o imixtiune directă a autorităților statale în procesul constituiri camerele agricole. Aceștia atrag atenția că proiectul de lege prevede crearea unor organizații necomerciale ale fermierilor din întreaga țară, cu obligativitatea ca toți fermierii să devină membri ai acestora.

În plus, se subliniază faptul că proiectul de lege contravine unor documente fundamentale, cum ar fi Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Constituția Republicii Moldova, care garantează dreptul la liberă asociere. Organizația consideră că nu există nicio justificare rațională pentru obligarea fermierilor de a deveni membri ai camerelor agricole.

Reprezentanții Forței Fermierilor atrag atenția asupra pericolului acestui proiect pentru societatea civilă din domeniul agriculturii și solicită Parlamentului Republicii Moldova organizarea unor consultări publice urgente pentru modificarea conceptuală a proiectului de lege.

În ciuda avizelor negative emise de mai multe instituții, inclusiv Ministerul Justiției, se anticipază că Guvernul va aproba proiectul de lege, ceea ce a generat îngrijorare și nemulțumire în rândul organizației Forța Fermierilor și a altor asociații agricole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.