BNM invită copiii și tinerii la activități de educație financiară în cadrul „Global Money Week 2024”

Banca Națională a Moldovei (BNM) dă startul mai multor activități de educație financiară în cadrul campaniei internaționale „Global Money Week”, care în acest an se va desfășura între 18 și 24 martie. Evenimentul este adresat tuturor celor care vor să își dezvolte cultura financiară, în special copiilor și tinerilor, pentru a cunoaște mai bine conceptele financiar-bancare, dar și cum poate fi gestionat corect bugetul personal.

Astfel, Banca Națională, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, va organiza ateliere de lucru, expoziții de monede din diferite timpuri și lecții publice de educație financiară prin toată țara.

„Educația financiară înseamnă a oferi oamenilor abilitățile de care au nevoie pentru a-și spori bunăstarea și a contribui la dezvoltarea economiei țării. Această educație începe de la vârste mici. Copiii și tinerii trebuie să fie pregătiți pentru viitor. În acest sens, ne dorim, în calitate de bancă centrală, care este coordonator național al procesului de educație financiară, să transmitem tinerei generații informațiile care să le formeze o bază solidă, pentru ca, ulterior, aceasta să poată evalua situația economică și să ia decizii financiare corecte”, subliniază Anca Dragu, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei.

Activitățile în cadrul „Global Money Week” vor cuprinde vizite la sala de expoziții a BNM, cu posibilitatea de a audia un istoric succint al monedei naționale și de a admira colecția de monede comemorative și jubiliare de aur și argint. Accesul va fi posibil de luni până vineri (18-22 martie).

Participarea la eveniment va fi posibilă prin înregistrare prealabilă. Vor fi constituite grupuri de până la 35 de persoane cu vârste de peste 9 ani. Elevii vor fi însoțiți de un matur, care va fi responsabil pentru securitatea minorilor pe durata excursiei sau atelierului. Solicitările pot fi transmise până pe data de 13 martie 2024 la adresa electronică edufin@bnm.md . Vizitele vor fi organizate la fiecare oră fixă, în intervalul 13:00 – 16:00.

Săptămâna Internațională de Educație Financiară (Global Money Week) reprezintă o inițiativă internațională lansată acum 12 ani, la care au aderat 176 de țări. Aceasta promovează conștientizarea importanței educației financiare pentru cultivarea atitudinilor și deprinderilor financiare fundamentate, necesare în luarea deciziilor financiare de zi cu zi.

#Global Money Week #Educație Financiară #Banca Națională a Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat