Festivalul „DeVin&DeGust” revine cu o nouă ediție. Vinurile și deliciile gastronomice vor fi celebrate pe 29 mai

04 Mai 2022, 17:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Mai 2022, 17:04 // Actual //  MD Bani

Festivalul vinurilor și al deliciilor gastronomice din regiunile cu Indicație Geografică Protejată (IGP) ale Moldovei „DeVin&DeGust” revine cu o nouă ediție. Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la delimitarea Regiunilor cu Indicație Geografică Protejată (IGP), pe 29 mai Vinul Moldovei, produs al mândriei naționale, asortat cu bucatele tradiționale și cultura specifică fiecărei regiuni cu IGP va fi celebrat pe strada pietonală „Eugen Doga” din Chișinău.

Producerea vinurilor cu IGP se realizează începând cu 2015. Consumatorii de vinuri care doresc să aleagă vinul potrivit pentru ei ar trebui să cunoască cel puțin câteva detalii despre Indicațiile Geografice Protejate și Denumirile de Origine Protejată (IGP/DOP).

IGP și DOP funcționează ca garant al originii și al calității Vinului Moldovei, asigură consumatorii finali că produsul este originar dintr-un areal viticol delimitat, este obținut din anumite soiuri de struguri și produs în conformitate cu niște reguli stricte.

În cadrul festivalului „DeVin&DeGust”, oaspeții vor descoperi Indicațiile Geografice Protejate, potențialul vitivinicol, gastronomic, turistic și cultural al fiecărei regiuni și vor avea ocazia să savureze vinurile cu Indicație Geografică Protejată, cunoscute în toată lumea.

Festivalul pune accent pe cele 3 regiuni IGP ale Moldovei: „Codru”, „Ștefan Vodă” și „Valul lui Traian”. Pe 29 mai, vizitatorii vor afla mai multe despre aceste regiuni, istoriile specifice zonelor, dar și poveștile oamenilor care produc vinuri. De asemenea, oaspeții vor învăța despre consumul responsabil al vinului de calitate și combinarea acestuia cu gastronomia locală.

De asemenea, în cadrul festivalului va avea loc și „Școala Vinului”, care va include masterclassuri de degustare responsabilă a vinurilor de calitate, dar și de asociere corectă a acestora cu bucatele locale.

„Prin intermediul acestui eveniment, ne propunem să familiarizăm oamenii cu specificul regiunilor cu Indicație Geografică Protejată și să le explicăm motivele pentru care vinul ce provine dintr-o regiune cu IGP este diferit și trebuie apreciat la justa valoare. Denumirile de origine și indicațiile geografice sunt expresia juridică și comercială a legăturii vinurilor cu aria geografică din care provin, terroir-ul (clima, compoziția solului, poziția geografică), inclusiv tradiția (exprimată prin obiceiurile și metodele de vinificație, soiurile de struguri). Oaspeții festivalului „DeVin & DeGust” vor putea cunoaște și, ulterior, degusta cele mai bune vinuri, iar în fiecare zonă vor descoperi atracțiile turistice ale regiunilor cu IGP, vor putea să viziteze standurile producătorilor și să savureze bucatele delicioase ale gastronomiei naționale. Vă îndemnăm să celebrați Vinul Moldovei alături de cultura gastronomică „DeVin&DeGust””, a declarat Elizaveta Breahnă, directoare interimară, Oficiul Național al Viei și Vinului.

Festivalul „DeVin & DeGust” este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, UVV IGP „Codru”, „Ștefan Vodă”, „Valul lui Traian” și Asociația Producătorilor de Brandy și Divin, cu scopul de a pune în valoare potențialul oeno-gastronomic al regiunilor cu Indicație Geografică Protejată, sporind notorietatea brandului de țară „Vinul Moldovei” și a vinurilor de calitate cu IGP.

11 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.