Festivalul „DeVin&DeGust” revine cu o nouă ediție. Vinurile și deliciile gastronomice vor fi celebrate pe 29 mai

Festivalul vinurilor și al deliciilor gastronomice din regiunile cu Indicație Geografică Protejată (IGP) ale Moldovei „DeVin&DeGust” revine cu o nouă ediție. Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la delimitarea Regiunilor cu Indicație Geografică Protejată (IGP), pe 29 mai Vinul Moldovei, produs al mândriei naționale, asortat cu bucatele tradiționale și cultura specifică fiecărei regiuni cu IGP va fi celebrat pe strada pietonală „Eugen Doga” din Chișinău.

Producerea vinurilor cu IGP se realizează începând cu 2015. Consumatorii de vinuri care doresc să aleagă vinul potrivit pentru ei ar trebui să cunoască cel puțin câteva detalii despre Indicațiile Geografice Protejate și Denumirile de Origine Protejată (IGP/DOP).

IGP și DOP funcționează ca garant al originii și al calității Vinului Moldovei, asigură consumatorii finali că produsul este originar dintr-un areal viticol delimitat, este obținut din anumite soiuri de struguri și produs în conformitate cu niște reguli stricte.

În cadrul festivalului „DeVin&DeGust”, oaspeții vor descoperi Indicațiile Geografice Protejate, potențialul vitivinicol, gastronomic, turistic și cultural al fiecărei regiuni și vor avea ocazia să savureze vinurile cu Indicație Geografică Protejată, cunoscute în toată lumea.

Festivalul pune accent pe cele 3 regiuni IGP ale Moldovei: „Codru”, „Ștefan Vodă” și „Valul lui Traian”. Pe 29 mai, vizitatorii vor afla mai multe despre aceste regiuni, istoriile specifice zonelor, dar și poveștile oamenilor care produc vinuri. De asemenea, oaspeții vor învăța despre consumul responsabil al vinului de calitate și combinarea acestuia cu gastronomia locală.

De asemenea, în cadrul festivalului va avea loc și „Școala Vinului”, care va include masterclassuri de degustare responsabilă a vinurilor de calitate, dar și de asociere corectă a acestora cu bucatele locale.

„Prin intermediul acestui eveniment, ne propunem să familiarizăm oamenii cu specificul regiunilor cu Indicație Geografică Protejată și să le explicăm motivele pentru care vinul ce provine dintr-o regiune cu IGP este diferit și trebuie apreciat la justa valoare. Denumirile de origine și indicațiile geografice sunt expresia juridică și comercială a legăturii vinurilor cu aria geografică din care provin, terroir-ul (clima, compoziția solului, poziția geografică), inclusiv tradiția (exprimată prin obiceiurile și metodele de vinificație, soiurile de struguri). Oaspeții festivalului „DeVin & DeGust” vor putea cunoaște și, ulterior, degusta cele mai bune vinuri, iar în fiecare zonă vor descoperi atracțiile turistice ale regiunilor cu IGP, vor putea să viziteze standurile producătorilor și să savureze bucatele delicioase ale gastronomiei naționale. Vă îndemnăm să celebrați Vinul Moldovei alături de cultura gastronomică „DeVin&DeGust””, a declarat Elizaveta Breahnă, directoare interimară, Oficiul Național al Viei și Vinului.

Festivalul „DeVin & DeGust” este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, UVV IGP „Codru”, „Ștefan Vodă”, „Valul lui Traian” și Asociația Producătorilor de Brandy și Divin, cu scopul de a pune în valoare potențialul oeno-gastronomic al regiunilor cu Indicație Geografică Protejată, sporind notorietatea brandului de țară „Vinul Moldovei” și a vinurilor de calitate cu IGP.

#DeVin&DeGust #indicatie geografica protejata #festival #vinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, afirmă că piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă de ajustare, în condițiile în care populația a început să amâne achiziția locuințelor, pe fondul prețurilor ridicate.

Potrivit deputatului, datele statistice arată o temperare a cererii, ceea ce poate indica o corecție naturală a pieței. În acest context, Marian avertizează că orice intervenție dură a statului, precum plafonarea prețurilor, trebuie evitată, deoarece experiența altor țări arată că astfel de măsuri pot genera deficit de ofertă și, paradoxal, creșteri suplimentare de prețuri.

„Intervenția statului în acest domeniu trebuie făcută extrem, extrem de atent. Orice măsură agresivă riscă să ducă la mai puține locuințe pe piață și la prețuri și mai mari”, a declarat Radu Marian.

Oficialul a subliniat că problema majoră se concentrează în municipiul Chișinău, iar soluțiile avute în vedere de autorități vizează în principal creșterea ofertei. În acest sens, statul își propune o cooperare mai strânsă cu dezvoltatorii privați, prin facilitarea accesului la terenuri în jurul capitalei, accelerarea proceselor de vânzare a terenurilor publice și asigurarea conexiunilor la utilități precum apă și canalizare.

Un al doilea pilon de intervenție îl reprezintă sporirea transparenței pe piața imobiliară. Radu Marian a anunțat că se lucrează la un registru public al prețurilor, care va permite cetățenilor să vadă valorile reale ale tranzacțiilor în diferite regiuni. Totodată, este în pregătire un proiect de lege privind activitatea imobiliară, care va introduce un registru public al agenților imobiliari, inclusiv informații despre certificarea și pregătirea acestora.

Deputatul a precizat că piața este monitorizată constant de Consiliul Concurenței, pentru a identifica eventuale înțelegeri între companii, însă până în prezent nu există suficiente dovezi care să indice practici anticoncurențiale sistemice.

Referindu-se la implicarea directă a statului în construcția de locuințe, Radu Marian a declarat că nu susține această abordare. În schimb, autoritățile mizează pe parteneriate cu sectorul privat, în cadrul cărora dezvoltatorii ar putea oferi o parte din apartamente la prețuri avantajoase pentru anumite categorii sociale, în schimbul facilităților acordate de stat.

În paralel, Guvernul continuă programele de sprijin pentru cumpărarea locuințelor, precum Prima Casă Plus. Potrivit lui Radu Marian, după modificările operate în 2024, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, iar anul trecut aproape 2.500 de gospodării au achiziționat locuințe prin acest program. Totuși, el avertizează că extinderea suplimentară a criteriilor trebuie analizată cu prudență, pentru a evita supraîncălzirea pieței.

În ceea ce privește nivelul prețurilor, deputatul a recunoscut că valoarea medie de aproximativ 1.700 de euro pe metru pătrat este ridicată, însă susține că, raportată la evoluția salariilor, accesibilitatea locuințelor nu s-a deteriorat semnificativ. „Salariul mediu a crescut de la circa 4.000 de lei în 2014 la aproape 16–17 mii de lei în prezent. Din această perspectivă, accesibilitatea chiar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu acum 10 sau 20 de ani”, a concluzionat Radu Marian.