Festivalul „DeVin&DeGust” revine cu o nouă ediție. Vinurile și deliciile gastronomice vor fi celebrate pe 29 mai

04 Mai 2022, 17:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Mai 2022, 17:04 // Actual //  MD Bani

Festivalul vinurilor și al deliciilor gastronomice din regiunile cu Indicație Geografică Protejată (IGP) ale Moldovei „DeVin&DeGust” revine cu o nouă ediție. Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la delimitarea Regiunilor cu Indicație Geografică Protejată (IGP), pe 29 mai Vinul Moldovei, produs al mândriei naționale, asortat cu bucatele tradiționale și cultura specifică fiecărei regiuni cu IGP va fi celebrat pe strada pietonală „Eugen Doga” din Chișinău.

Producerea vinurilor cu IGP se realizează începând cu 2015. Consumatorii de vinuri care doresc să aleagă vinul potrivit pentru ei ar trebui să cunoască cel puțin câteva detalii despre Indicațiile Geografice Protejate și Denumirile de Origine Protejată (IGP/DOP).

IGP și DOP funcționează ca garant al originii și al calității Vinului Moldovei, asigură consumatorii finali că produsul este originar dintr-un areal viticol delimitat, este obținut din anumite soiuri de struguri și produs în conformitate cu niște reguli stricte.

În cadrul festivalului „DeVin&DeGust”, oaspeții vor descoperi Indicațiile Geografice Protejate, potențialul vitivinicol, gastronomic, turistic și cultural al fiecărei regiuni și vor avea ocazia să savureze vinurile cu Indicație Geografică Protejată, cunoscute în toată lumea.

Festivalul pune accent pe cele 3 regiuni IGP ale Moldovei: „Codru”, „Ștefan Vodă” și „Valul lui Traian”. Pe 29 mai, vizitatorii vor afla mai multe despre aceste regiuni, istoriile specifice zonelor, dar și poveștile oamenilor care produc vinuri. De asemenea, oaspeții vor învăța despre consumul responsabil al vinului de calitate și combinarea acestuia cu gastronomia locală.

De asemenea, în cadrul festivalului va avea loc și „Școala Vinului”, care va include masterclassuri de degustare responsabilă a vinurilor de calitate, dar și de asociere corectă a acestora cu bucatele locale.

„Prin intermediul acestui eveniment, ne propunem să familiarizăm oamenii cu specificul regiunilor cu Indicație Geografică Protejată și să le explicăm motivele pentru care vinul ce provine dintr-o regiune cu IGP este diferit și trebuie apreciat la justa valoare. Denumirile de origine și indicațiile geografice sunt expresia juridică și comercială a legăturii vinurilor cu aria geografică din care provin, terroir-ul (clima, compoziția solului, poziția geografică), inclusiv tradiția (exprimată prin obiceiurile și metodele de vinificație, soiurile de struguri). Oaspeții festivalului „DeVin & DeGust” vor putea cunoaște și, ulterior, degusta cele mai bune vinuri, iar în fiecare zonă vor descoperi atracțiile turistice ale regiunilor cu IGP, vor putea să viziteze standurile producătorilor și să savureze bucatele delicioase ale gastronomiei naționale. Vă îndemnăm să celebrați Vinul Moldovei alături de cultura gastronomică „DeVin&DeGust””, a declarat Elizaveta Breahnă, directoare interimară, Oficiul Național al Viei și Vinului.

Festivalul „DeVin & DeGust” este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, UVV IGP „Codru”, „Ștefan Vodă”, „Valul lui Traian” și Asociația Producătorilor de Brandy și Divin, cu scopul de a pune în valoare potențialul oeno-gastronomic al regiunilor cu Indicație Geografică Protejată, sporind notorietatea brandului de țară „Vinul Moldovei” și a vinurilor de calitate cu IGP.

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun