Festivalul „DeVin&DeGust” revine cu o nouă ediție. Vinurile și deliciile gastronomice vor fi celebrate pe 29 mai

Festivalul vinurilor și al deliciilor gastronomice din regiunile cu Indicație Geografică Protejată (IGP) ale Moldovei „DeVin&DeGust” revine cu o nouă ediție. Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la delimitarea Regiunilor cu Indicație Geografică Protejată (IGP), pe 29 mai Vinul Moldovei, produs al mândriei naționale, asortat cu bucatele tradiționale și cultura specifică fiecărei regiuni cu IGP va fi celebrat pe strada pietonală „Eugen Doga” din Chișinău.

Producerea vinurilor cu IGP se realizează începând cu 2015. Consumatorii de vinuri care doresc să aleagă vinul potrivit pentru ei ar trebui să cunoască cel puțin câteva detalii despre Indicațiile Geografice Protejate și Denumirile de Origine Protejată (IGP/DOP).

IGP și DOP funcționează ca garant al originii și al calității Vinului Moldovei, asigură consumatorii finali că produsul este originar dintr-un areal viticol delimitat, este obținut din anumite soiuri de struguri și produs în conformitate cu niște reguli stricte.

În cadrul festivalului „DeVin&DeGust”, oaspeții vor descoperi Indicațiile Geografice Protejate, potențialul vitivinicol, gastronomic, turistic și cultural al fiecărei regiuni și vor avea ocazia să savureze vinurile cu Indicație Geografică Protejată, cunoscute în toată lumea.

Festivalul pune accent pe cele 3 regiuni IGP ale Moldovei: „Codru”, „Ștefan Vodă” și „Valul lui Traian”. Pe 29 mai, vizitatorii vor afla mai multe despre aceste regiuni, istoriile specifice zonelor, dar și poveștile oamenilor care produc vinuri. De asemenea, oaspeții vor învăța despre consumul responsabil al vinului de calitate și combinarea acestuia cu gastronomia locală.

De asemenea, în cadrul festivalului va avea loc și „Școala Vinului”, care va include masterclassuri de degustare responsabilă a vinurilor de calitate, dar și de asociere corectă a acestora cu bucatele locale.

„Prin intermediul acestui eveniment, ne propunem să familiarizăm oamenii cu specificul regiunilor cu Indicație Geografică Protejată și să le explicăm motivele pentru care vinul ce provine dintr-o regiune cu IGP este diferit și trebuie apreciat la justa valoare. Denumirile de origine și indicațiile geografice sunt expresia juridică și comercială a legăturii vinurilor cu aria geografică din care provin, terroir-ul (clima, compoziția solului, poziția geografică), inclusiv tradiția (exprimată prin obiceiurile și metodele de vinificație, soiurile de struguri). Oaspeții festivalului „DeVin & DeGust” vor putea cunoaște și, ulterior, degusta cele mai bune vinuri, iar în fiecare zonă vor descoperi atracțiile turistice ale regiunilor cu IGP, vor putea să viziteze standurile producătorilor și să savureze bucatele delicioase ale gastronomiei naționale. Vă îndemnăm să celebrați Vinul Moldovei alături de cultura gastronomică „DeVin&DeGust””, a declarat Elizaveta Breahnă, directoare interimară, Oficiul Național al Viei și Vinului.

Festivalul „DeVin & DeGust” este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, UVV IGP „Codru”, „Ștefan Vodă”, „Valul lui Traian” și Asociația Producătorilor de Brandy și Divin, cu scopul de a pune în valoare potențialul oeno-gastronomic al regiunilor cu Indicație Geografică Protejată, sporind notorietatea brandului de țară „Vinul Moldovei” și a vinurilor de calitate cu IGP.

#DeVin&DeGust #indicatie geografica protejata #festival #vinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.