Finlanda, ţara care plăteşte 100 de euro şi mai mult pe lună pentru un copil până la vârsta de 17 ani

05 Oct. 2021, 17:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Oct. 2021, 17:04 // Actual //  MD Bani

De 80 de ani, femeile însărci­nate din Finlanda primesc de la stat o cutie cu lucruşoarele necesare pornirii la drum cu creşterea copilului: haine, scutece, produse de îngrijire, jucării. Cutia în sine poate fi folosită ca pătuţ. Cu timpul, acest pachet de început a crescut în valoare şi a devenit mai cuprinzător, iar Finlanda a devenit una dintre cele mai darnice ţări cu cei care vor să aducă pe lume şi să crească copii. Un rezultat este că statul nordic se numără printre puţinele din lume în care rata natalităţii a crescut în timpul pandemiei, scrie Ziarul Financiar.

Un studiu, prezentat de Institutul pentru Demografie din Viena care acoperă 30 de state, arată că din octombrie 2020, rata natalităţii a crescut cel mai mult în Finlanda. Un baby-boom comparabil a cunoscut doar Olanda. În acelaşi timp, tendiţa generală la statele analizate este în scădere, scrie ziarul finladez Helsingin-Sanomat. Dintre ţările nordice, rata naşterilor a scăzut, dar doar uşor, numai în Suedia. Tom Sobotka, cercetător la Insititutul de Demografie din Viena, a remarcat şi el contrastul uriaş dintre sudul şi nordul european. El apreciază că baby-boomul finlandez poate fi atribuit restricţiilor limitate impuse în timpul pandemiei, lipsei măsurilor de carantinare, prevalente în multe dintre celelalte ţări, şi sistemului de protecţie socială deosebit al acestui stat. De asemenea, cifrele pot să pară  mari dacă sunt comparate cu datele din 2019, când Finlanda a înregistrat cea mai mică rată a naşterilor din istoria recentă. Guvernul face eforturi financiare uriaşe pentru a încuraja familiile. Anul acesta, beneficiile pentru familiile cu un copil au fost stabilite la 95 de euro pe lună.

Copilul primeşte banii până la vârsta de 17 ani, indiferent de situaţia materială a părinţilor. Pentru cel de-al doilea copil, o familie primeşte încă 105 de euro pe lună. Familiile cu cinci sau mai mulţi copii primesc de la stat câte 183 de euro pe lună pentru al cincilea şi următorii copiii. Părintele care îşi creşte singur copiii are dreptul la un supliment de 63 de euro pe lună pentru fiecare copil. Aceste alocaţii nu sunt taxate. În plus, o familie poate beneficia de alocaţie de maternitate, de paternitate şi de părinte  pentru perioada în care îngrijirea copilului obligă părintele să renunţe la locul de muncă. Pachetul de început pentru copil conţine anul acesta 50 de produse diferite, iar părinţii pot cere să primească echivalentul acestora în bani. Cu tot baby-boom-ul, 2021 va fi al şaselea an la rând în care decesele depăşesc naşterile. Finlanda, ca mai toate statele europene, îmbătrâneşte. Actualele niveluri ale imigraţiei vor putea susţine populaţia timp de încă 13 ani, scrie Bloomberg. Apoi populaţia va începe să scadă. Bătrâni vor fi mai mulţi decât tineri. Munca unui tânăr va trebui să susţină pensia mai multor bătrâni. Problema este şi mai acută în estul depopulat şi mai sărac al Uniunii Europene.

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.