Firma fratelui Irinei Vlah și a milionarului Vaja Jhashi, în topul celor mai mari exportatori de porumb

Exporturile de porumb din Republica Moldova au înregistrat fluctuații semnificative în sezonul 2023/2024, cu un volum total de 280 024 de tone, marcând o creștere de 48% față de sezonul precedent și o scădere de 64% față de sezonul 2021/2022. Aceste cifre reflectă o tendință de export mai lentă în acest sezon, cu stocuri considerabile de porumb rămase în țară, având în vedere o recoltă globală estimată la 1 300 – 1 500 mii tone, arată datele publicate de economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Prețul mediu de export pentru sezonul curent a fost de 3,29 lei/kg, cu 33% mai mic față de anul precedent, semnalând o tendință descendentă în prețurile de pe piața globală a porumbului. În 2023, exporturile de porumb au totalizat 627 065 de tone, o cantitate mai mică decât în 2022, dar cu o creștere de 11,1% față de 2021. Această discrepanță între ani este explicată de calendarul tradițional al exporturilor de porumb, care se concentrează în lunile ianuarie-aprilie pentru recoltele din anii precedenți.

Trendul global al scăderii prețurilor la porumb este evident și în alte regiuni, de exemplu, prețul la DAP Constanța a scăzut de la 270 euro/t în februarie 2023 la 157 euro/t în februarie 2024.

Exporturile din sezonul 2023/2024 reprezintă aproximativ 20% din recolta globală estimată pentru Republica Moldova. În ceea ce privește distribuția exporturilor pe companii, primele 20 de companii au acoperit 81% din totalul exporturilor de porumb în 2023, cu Orom Imexpo SRL în frunte cu o cotă de piață de 16%, urmată de Agrofloris-Nord SRL cu 14% (face parte din holdingul Trans Oil, controlat de milioanrul Vaja Jashi) și Grando Invest din Transnistria cu 41 mii tone exportate. Printre companii se mai regăsește și cea a fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah. Este vorba de DEMIR AGRO, controlată de Serghei Vlah, cu o cotă de 6%.

România a fost principalul destinatar al exporturilor de porumb din Republica Moldova în 2023, absorbând aproximativ 62% din totalul exportat, urmată de Cipru, Liban, Turcia și Italia. Aceste cifre ilustrează importanța piețelor externe pentru industria porumbului din Moldova și impactul fluctuațiilor de prețuri asupra exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.