Firma fratelui Irinei Vlah și a milionarului Vaja Jhashi, în topul celor mai mari exportatori de porumb

Exporturile de porumb din Republica Moldova au înregistrat fluctuații semnificative în sezonul 2023/2024, cu un volum total de 280 024 de tone, marcând o creștere de 48% față de sezonul precedent și o scădere de 64% față de sezonul 2021/2022. Aceste cifre reflectă o tendință de export mai lentă în acest sezon, cu stocuri considerabile de porumb rămase în țară, având în vedere o recoltă globală estimată la 1 300 – 1 500 mii tone, arată datele publicate de economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Prețul mediu de export pentru sezonul curent a fost de 3,29 lei/kg, cu 33% mai mic față de anul precedent, semnalând o tendință descendentă în prețurile de pe piața globală a porumbului. În 2023, exporturile de porumb au totalizat 627 065 de tone, o cantitate mai mică decât în 2022, dar cu o creștere de 11,1% față de 2021. Această discrepanță între ani este explicată de calendarul tradițional al exporturilor de porumb, care se concentrează în lunile ianuarie-aprilie pentru recoltele din anii precedenți.

Trendul global al scăderii prețurilor la porumb este evident și în alte regiuni, de exemplu, prețul la DAP Constanța a scăzut de la 270 euro/t în februarie 2023 la 157 euro/t în februarie 2024.

Exporturile din sezonul 2023/2024 reprezintă aproximativ 20% din recolta globală estimată pentru Republica Moldova. În ceea ce privește distribuția exporturilor pe companii, primele 20 de companii au acoperit 81% din totalul exporturilor de porumb în 2023, cu Orom Imexpo SRL în frunte cu o cotă de piață de 16%, urmată de Agrofloris-Nord SRL cu 14% (face parte din holdingul Trans Oil, controlat de milioanrul Vaja Jashi) și Grando Invest din Transnistria cu 41 mii tone exportate. Printre companii se mai regăsește și cea a fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah. Este vorba de DEMIR AGRO, controlată de Serghei Vlah, cu o cotă de 6%.

România a fost principalul destinatar al exporturilor de porumb din Republica Moldova în 2023, absorbând aproximativ 62% din totalul exportat, urmată de Cipru, Liban, Turcia și Italia. Aceste cifre ilustrează importanța piețelor externe pentru industria porumbului din Moldova și impactul fluctuațiilor de prețuri asupra exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.