Firma fratelui Irinei Vlah și a milionarului Vaja Jhashi, în topul celor mai mari exportatori de porumb

Exporturile de porumb din Republica Moldova au înregistrat fluctuații semnificative în sezonul 2023/2024, cu un volum total de 280 024 de tone, marcând o creștere de 48% față de sezonul precedent și o scădere de 64% față de sezonul 2021/2022. Aceste cifre reflectă o tendință de export mai lentă în acest sezon, cu stocuri considerabile de porumb rămase în țară, având în vedere o recoltă globală estimată la 1 300 – 1 500 mii tone, arată datele publicate de economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Prețul mediu de export pentru sezonul curent a fost de 3,29 lei/kg, cu 33% mai mic față de anul precedent, semnalând o tendință descendentă în prețurile de pe piața globală a porumbului. În 2023, exporturile de porumb au totalizat 627 065 de tone, o cantitate mai mică decât în 2022, dar cu o creștere de 11,1% față de 2021. Această discrepanță între ani este explicată de calendarul tradițional al exporturilor de porumb, care se concentrează în lunile ianuarie-aprilie pentru recoltele din anii precedenți.

Trendul global al scăderii prețurilor la porumb este evident și în alte regiuni, de exemplu, prețul la DAP Constanța a scăzut de la 270 euro/t în februarie 2023 la 157 euro/t în februarie 2024.

Exporturile din sezonul 2023/2024 reprezintă aproximativ 20% din recolta globală estimată pentru Republica Moldova. În ceea ce privește distribuția exporturilor pe companii, primele 20 de companii au acoperit 81% din totalul exporturilor de porumb în 2023, cu Orom Imexpo SRL în frunte cu o cotă de piață de 16%, urmată de Agrofloris-Nord SRL cu 14% (face parte din holdingul Trans Oil, controlat de milioanrul Vaja Jashi) și Grando Invest din Transnistria cu 41 mii tone exportate. Printre companii se mai regăsește și cea a fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah. Este vorba de DEMIR AGRO, controlată de Serghei Vlah, cu o cotă de 6%.

România a fost principalul destinatar al exporturilor de porumb din Republica Moldova în 2023, absorbând aproximativ 62% din totalul exportat, urmată de Cipru, Liban, Turcia și Italia. Aceste cifre ilustrează importanța piețelor externe pentru industria porumbului din Moldova și impactul fluctuațiilor de prețuri asupra exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, a făcut anunțul oficial, în carul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, că Universitatea de Stat din Moldova și UTM urmează să se unească sub un singur nume nou. Această mișcare reprezintă un pas semnificativ în consolidarea și modernizarea învățământului superior din Republica Moldova.

Fuzionarea celor două instituții de învățământ superior vine în contextul unei inițiative menite să optimizeze resursele și să sporească calitatea educației superioare în țară. Prin unirea lor, se va crea o instituție academică mai puternică și mai competitivă, capabilă să ofere programe educaționale diversificate și de înaltă calitate.

Noul nume al instituției rezultate din fuziunea dintre USM și UTM va fi Universitatea din Chișinău. Această schimbare va reflecta identitatea și misiunea noii entități academice, care va servi comunitatea academică și societatea în ansamblu într-un mod mai eficient și mai eficace.

„De câțiva ani, analizăm constant clasamentele internaționale și, din păcate, nu am reușit să ne includem în aceste topuri”, a declarat Bostan. „De exemplu, în timp ce în trecut Times Higher Education enumera aproximativ 600 de universități, astăzi lista depășește 2003, iar noi încă nu am reușit să ne poziționăm în acest clasament”, declara săptămâna trecută, la consiliul rectorilor, Viorel Bostan.

Bostan a subliniat importanța atragerii studenților internaționali pentru a consolida universitățile din Moldova, dar a evidențiat și nevoia de resurse și capacități pentru a realiza acest lucru. În acest context, el a propus inițierea unui proces de fuziune între Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat din Moldova, nu prin absorbție, ci printr-o colaborare între două instituții care au o istorie comună de colaborare.