De la importuri la autonomie militară! Polonia pompează 660 milioane de dolari în fabricile de obuze

Guvernul polonez va aloca 2,4 miliarde de zloți (circa 663 mil. USD) grupului de stat PGZ pentru a majora de peste cinci ori producția anuală de muniție de artilerie și de tanc, a anunțat ministrul pentru active de stat Jakub Jaworowski într-un interviu acordat Financial Times.

Output curent: ~30 000 de obuze mari calibru pe an. Țintă 2028: 150 000–180 000 de obuze de 155 mm (standard NATO) și 120 mm pentru tancuri, fabricate integral în Polonia.
„Războiul din Ucraina a demonstrat rolul crucial al obuzelor de 155 mm pe câmpul de luptă; vrem să devenim independenți de importuri și să construim o bază de producție durabilă”, a subliniat Jaworowski.

Polonia cheltuiește deja 4,7 % din PIB pentru apărare, cel mai mare procent din NATO, însă până acum s-a bazat masiv pe achiziții din SUA și Coreea de Sud. Guvernul premierului Donald Tusk schimbă acum direcția spre producție internă, aliniindu-se inițiativelor europene de reducere a dependenței de furnizori externi.
Planul completează pachetul de 700 mil. € aprobat de parlament în noiembrie pentru extinderea capacităților naționale de muniție.

În aprilie, șeful Biroului polonez de securitate națională avertiza că rezervele actuale de obuze ar acoperi doar una-două săptămâni de luptă intensă. Lipsa stocurilor a provocat demisia subită a fostului președinte PGZ, Krzysztof Trofiniak.

Grupa Azoty, cel mai mare producător chimic din Polonia, cere sprijin de stat pentru a fabrica explozibili (nitroceluloză, propelant). Compania Niewiadów solicită fonduri pentru linii de producție de obuze de 155 mm. Jaworowski afirmă că restructurarea Azoty este „urgentă”, după pierderi de până la 5 miliarde € acumulate de companiile de stat în timpul guvernării PiS. Ministerul a sesizat deja procuratura în aproximativ 100 de cazuri de presupusă fraudă și management defectuos.

Negocierile pentru salvarea Azoty sunt întârziate de Banca Europeană de Investiții (BEI), unul dintre creditorii principali. „Mă așteptam ca BEI să fie prima care să propună un plan de restructurare”, spune Jaworowski, care nu exclude creșterea participației statului la până la 49 %. BEI declară însă că lucrează „activ” la soluții viabile pentru grup.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.