Firme germane şi americane văd oportunităţi în economia ucraineană sfâşiată de război

Germania este dispusă să ofere garanţii de stat pentru investiţii şi exporturi pentru a reduce la maxim riscurile pentru companii. Chiar şi daunele rezultate din acţiunile de luptă vor fi acoperite.

Ideea de a face afaceri în Ucraina în timpul războiului este de neconceput pentru majoritatea firmelor din Germania şi alte ţări. Totuşi, unele firme germane întrezăresc oportunităţi, iar guvernul german le susţine proiectele, scrie Deutsche Welle.

În prezent, un număr în creştere de companii germane par atrase de perspectiva de a încheia contracte substanţiale în condiţiile în care distrugerile războiului sunt imense, iar reconstrucţia Ucrainei va costa sume uriaşe.
În cadrul unei conferinţe economice recente germano-ucrainene din Berlin, cancelarul german Olaf Scholz a promis susţinerea guvernului său pentru companiile germane dispuse să se angajeze în Ucraina. „Cele care investesc în Ucraina astăzi investesc într-un viitor stat membru UE“, a declarat acesta.
Germania este dispusă să ofere garanţii de stat pentru investiţii şi exporturi pentru a reduce la maximum riscurile pentru companii. Chiar şi daunele rezultate din acţiunile de luptă vor fi acoperite. Berlinul a acordat deja 14 garanţii de investiţii în valoare totală de 280 milioane de euro.

În prezent sunt evaluate 30 de propuneri de proiecte, iar încă 70 de idei de proiecte sunt în discuţii, potrivit lui Christian Bruch, vicepreşedinte al German Eastern Business Association. Soluţii de asigurări pentru transport pe teritoriul Ucrainei sunt în continuare necesare, a declarat acesta pentru Deutsche Welle.

Înainte de război, aproximativ 2.000 de companii germane făceau afaceri cu şi în Ucraina, iar majoritatea nu au renunţat. Nu este o surpriză, potrivit lui Scholz, care a salutat oportunităţi de afaceri „nu doar în sectorul energiei, dar şi în agricultură, IT şi materii prime vitale“.

Una dintre primele care au dat ascultare apelului guvernului german de a investi este gigantul Bayer din sectorul chimic, care produce seminţe în Ucraina. Oliver Gierlichs, managing director al Bayer Ukraine, a anunţat că firma germană intenţionează să-şi extindă subsidiara cu 60 milioane de dolari.

„Nu este o decizie politică, ci una pur economică pentru că vedem oportunităţi foarte mari în agricultură“, a declarat acesta.
Cel mai profitabil sector este însă cel al armelor şi muniţiei. Producătorul german de arme Rheinmetall este adânc implicat în acest business. Compania a înregistrat recent un joint venture cu compania ucraineană de stat JSC. Serviciile de mentenanţă, asamblare, producţie şi dezvoltare de vehicule militare vor fi desfăşurate exclusiv pe teritoriul ucrainean, a declarat un purtător de cuvânt al companiei pentru DW. „Intenţia este de creare treptată de capabilităţi comune în tehnologia armelor în Ucraina“.

Dennis Burjes, membru al boardului producătorului german de arme FFG, a declarat de asemenea pentru DW că businessul cu Ucraina este în creştere. FFG a înfiinţat acum o subsidiară în Ucraina „cu obiectivul de a nu doar furniza vehicule blindate, dar şi de a oferi mentenanţa acestora în mod sustenabil, în mod ideal împreună cu Ucraina“, a declarat Burjes.
Firmele private americane sunt de asemenea interesate să investească în Ucraina, a anunţat recent Penny Pritzker, reprezentant special al SUA pentru reconstrucţia economiei ucrainene, notează Reuters. Totuşi, Ucraina trebuie să adopte reforme pentru a oferi siguranţă pentru astfel de investiţii, a subliniat Pritzker. Potrivit acesteia, pregătirile pentru reconstrucţia Ucrainei după războiul cu Rusia trebuie să înceapă acum, chiar dacă războiul continuă.
„Potenţialul pentru Ucraina este extraordinar. Ţara dispune de oportunităţi uriaşe în agricultură, energie, metale, materii prime şi un număr de alte sectoare“.

Pritzker a arătat că de la desemnarea sa recentă în această poziţie de către preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit cu 30 de companii private americane dispusă să participe la efortul de reconstrucţie.

„Toată lumea vede oportunitatea şi sunt încurajată de interesul sectorului privat“, a subliniat oficialul american. „Sunt necesare totuşi unele schimbări legislative în Ucraina. Este necesar un parteneriat guvernamental cu sectorul privat şi ca sectorul privat să funcţioneze“.

Ucraina vrea ca firmele americane de investiţii să investească în companii mici locale, potrivit MarketWatch.

„Trebuie să oferim susţinere imediată IMM-urilor ucrainene“, arată Sergiy Tsivkach, CEO al UkraineInvest, biroul guvernamental ucrainean de promovare a investiţiilor.
Ca parte a acestui efort, UkraineInvest poartă acum discuţii cu un număr de instituţii financiare din New York şi Washington. „Cu dimensiuni mai reduse decât cea a BlackRock, evident, dar capabile totuşi să aducă investiţii“, subliniază Tsikvach.

Din Europa de est, peste 600 de companii poloneze sunt active în prezent în Ucraina. Printre cele mai promiţătoare direcţii de cooperare, antreprenorii polonezi numesc industriile comerţului şi transporturilor.
Investiţii în Ucraina vin şi din partea unor companii din alte ţări în afară de Polonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #Investiții #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.